"Cu o lungime de aproape 6 kilometri, noua variantă ocolitoare a orașului Comarnic este destinată preluării unei părți din traficul de pe DN 1 și reducerii presiunii asupra circulației prin localitate. Traseul ocolește Comarnicul pe partea de vest și se conectează la DN 1 prin două intersecții amenajate cu sensuri giratorii. (...) Centura Comarnic include lucrări complexe de infrastructură, între care poduri și un pasaj cu o lungime de aproximativ 380 de metri peste râul Prahova și magistrala feroviară Ploiești-Brașov, fiind un proiect menit să contribuie la fluidizarea circulației pe unul dintre cele mai tranzitate trasee către zona montană a județului", arată CJ Prahova.
Inaugurarea va avea loc la ora 14:00.
Lucrările pentru realizarea acestui obiectiv au demarat în noiembrie 2023, în prezența ministrului Transporturilor de la acel moment, Sorin Grindeanu.
Președintele de atunci al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, spunea că are speranța ca într-un an să se poată circula pe acest drum.
Proiectul Centurii Comarnic a fost inițiat de Consiliul Județean Prahova și a fost finanțat de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, din Programul Operațional Transporturi 2021-2027.
Licitația pentru acest obiectiv de investiții a fost câștigată de asocierea SC Frasinul SRL (lider) - SC Artehnis SRL, la valoarea de 236.740.000,00 lei fără TVA.
Anterior a fost anunțat că lucrările aferente sunt practic finalizate și se fac ultimele pregătiri pentru a se intra în faza de pre-recepție și recepție care vor permite deschiderea oficială a traficului.
Varianta de Ocolire a orașului Comarnic are o lungime de 6 km și va contribui la degrevarea traficului de pe DN1, accesându-l prin intersecțiile cu DN1, unde sunt prevăzute două sensuri giratorii, ocolind orașul pe la vest.
Acest proiect este complementar viitoarei autostrăzi A3 Ploiești - Comarnic - Brașov care va avea un nod rutier în zona Comarnic-Breaza.
Principalele lucrări executate:
6 km de drum cu doua benzi de circulatie cu o platformă intre 9,5 și 10 m;
Realizarea unui pasaj-pod in lungime de 380m peste râul Prahova si calea ferata Ploiesti–Brasov;
Constructia a trei poduri noi;
Amenajarea de sensuri giratorii la intersectiile cu DN1;
Două parcări de scurtă durată, câte una pentru fiecare direcție de mers.
Valoarea totală a proiectului (lei): 470.068.494,45 lei iar finanțarea este asigurată din fonduri europene și buget de stat.
Ulterior, Nanu a anunțat că șoseaua ar urma să fie deschisă după 20 septembrie, dar mai sigur până la sfârșitul lunii.
„Suntem pe drumul cel bun, se fac marcajeleje si se realizează casetele pentru consolele pe care sunt montate marcajele. Ca urmare a unui aviza de siguranta rutieră, consolele au fost modificate. Până pe 20 septembrie, vor ajunge pe centură și vor fi instalate. Centura va fi deschisă până la sfârșitul lunii, după data de 20 septembrie” a anunțat atunci președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.

Recent a fost aprobată documentația actualizată aferentă șoselei de centură a stațiunilor Azuga și Bușteni de pe Valea Prahovei.
VIDEO SkyScraper




Un tronson de mai puțin de 10 kilometri va costa peste 843 de milioane de lei.
Derulat în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, proiectul are ca obiectiv realizarea unei legături rutiere funcționale pentru descărcarea Autostrăzii A3 în zona Azuga-Bușteni, una dintre cele mai aglomerate zone de trafic din județ și de pe Valea Prahovei.
Valoarea totală a investiției este de aproximativ 843,9 milioane de lei, cu TVA inclus, din care lucrările de construcții și montaj însumează 695,1 milioane de lei”, arată un document publicat atunci de Consiliul Județean Prahova.
Traseul viitoarei centuri care va ocoli stațiunile Azuga și Bușteni va avea o lungime de 9,447 kilometri, cu o platformă rutieră cuprinsă între 9,50 și 10 metri.
Proiectul prevede construirea a 19 structuri de tip poduri, pasaje, viaducte și subtraversări, precum și realizarea a 13 intersecții la nivel.
Viitorul tronson rutier va avea sistem de canalizare pluvială pe o lungime totală de 7.725,44 metri.
Durata estimată de execuție a celor aproape 10 kilometri de drum este de 30 de luni.
Valea Prahovei rămâne unul dintre cele mai vizibile blocaje ale infrastructurii din România, iar soluția clasică – autostrada Comarnic–Brașov – este în continuare în faza de studiu.
În paralel, Ministerul Transporturilor încearcă să reducă presiunea printr-o serie de intervenții punctuale, care nu rezolvă problema structurală, dar pot decongestiona traficul în următorii ani.














