Acționarii Complexului Energetic Oltenia vor lua în discuție, pe 26 noiembrie, renunțarea la patru proiecte de capacități noi de producție de energie, investiții în valoare totală de aproape 2 miliarde euro, ale căror costuri ar fi urmat să fie decontate de stat în proporție de 25%, din cauza lipsei de bani, a legislației europene și locale care îi dezavantajează pe producătorii de energie pe cărbune și favorizează centralele regenerabile, precum și a scăderii prețurilor angro de vânzare a electricității pe bursa locală de energie OPCOM.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Proiectele în cauză ar fi urmat să fie implementate în baza Planului național de investiții finanțate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate României. Legislația în vigoare, adoptată în 2013, prevede că societăților care implementează proiecte incluse în Plan, proiecte de modernizare a instalațiilor energetice în vederea reducerii emisiilor poluante ale acestora, li se vor deconta, din banii încasați pe respectivele certificate, 25% din costurile investițiilor realizate, după finalizarea acestora. Mai precis, proiectele trebuie finanțate integral din venituri proprii ale companiilor, banii de la stat urmând să vină ulterior, pe bază de documente justificative, respectiv facturi și ordine de plată.
Dintr-un total de 29 prevăzute în Planul Național de Investiții în energie pentru perioada 2013-2020, finanțat din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate României, au fost finalizate doar două, respectiv construirea centralei pe gaze a OMV Petrom de la Brazi și reabilitarea și modernizarea unității 4 pe lignit a termocentralei Rovinari din cadrul CE Oltenia.
Cele două companii urmează să primească, pentru aceste proiecte rambursări de la stat în valoare totală de peste 111 milioane euro, din care 90,8 milioane euro OMV Petrom și 20,5 milioane euro CE Oltenia. Complexul estimează că, anul acesta, va primi cam o treime din banii cuveniți.
Potrivit Ministerului Energiei, 7 dintre cele 29 de proiecte aprobate prin Planul Național de Investiții au fost anulate, din cauza faptului că inițiatorii nu au mai avut resurse financiare pentru implementarea lor. Aceștia sunt Electrocentrale Galați, termocentrala Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, Adrem Invest SRL, Brăila Power, CET Brăila, sucursala Paroșeni a Complexului Energetic Hunedoara și Vilcet Energy SRL.
La ce proiecte se renunță și de ce
CE Oltenia figurează cu 9 proiecte în Planul național de investiții, iar Ministerul Energiei a cerut companiei să îi comunice până pe 30 noiembrie care dintre aceste proiecte vor fi implementate și care nu.
Dintre cele 9, acționarii CE Oltenia vor lua în discuție renunțarea la 4 proiecte. Valoarea totală a acestora este de 1,97 miliarde euro, fiind vorba despre două blocuri energetice pe lignit, la Rovinari (939,27 milioane euro) și Ișalnița (794 milioane euro) și două centrale de cogenerare, la Brăila (57,35 milioane euro) și Craiova (180 milioane euro).
"Strategia pe termen mediu a companiei este să asigurare finanțare pentru modernizarea, reabilitarea și menținere în funcțiune a capacităților existente, coroborat cu investițiile pentru conformarea acestora la condițiile de mediu, iar finanțarea acestor investiții în capacități noi este imposibil de realizat din fluxul de numerar estimat a fi produs de companie și nici din credite, având în vedere gradul de îndatorare al societății", se arată într-o notă de fundamentare a propunerilor de pe ordinea de zi a AGA CE Oltenia din 26 noiembrie, semnată de mai mulți directori ai societății.
Acționarii vor mai lua în discuție renunțarea la proiectul reabilitării și modernizării blocului energetic 6 pe lignit de la Turceni, estimat la 252,9 milioane euro, și înlocuirea sa cu proiectul reabilitării și modernizării blocului energetic 7 de la aceeași termocentrală.
În privința proiectelor abandonate de centrale noi pe cărbune, documentul arată că acestea implică costuri foarte mari, inclusiv cu transportul cărbunelui necesar funcționării, ceea ce ar face necompetitiv prețul de vânzare al electricității produse. Cât privește proiectele de centrale de congenerare care nu vor mai fi implementate, decizia este justificată prin scumpirea gazelor naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor.
Dau vina pe subvențiile pentru regenerabile
În nota de fundamentare se mai arată că legislația europeană impune tot mai mult reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce face inoportune investițiile în noi capacități de producție de energie pe cărbune. Astfel, prețul unui certificat de emisii de gaze cu efect de seră a crescut cu peste 53% în decursul anului trecut, de la 4,65 la 7,14 euro/certificat.
În plus, potrivit managementului CE Oltenia, prețurile angro ale electricității tranzacționate pe bursa de energie OPCOM au scăzut semnificativ, din cauza ofertei masive a producătorilor de energie din surse regenerabile, la cotații scăzute și pe fondul scăderii consumului de energie electrică al României.
"Producătorii de energie din surse regenerabile primesc subvenții sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici", se mai afirmă în document. În consecință, între 2012 și 2014, prețul mediu cu care CE Oltenia a reușit să vândă energie pe OPCOM a scăzut cu aproape 33% pe piața pentru ziua următoare și cu peste 20% pe piața contractelor bilaterale.
CE Oltenia mai arată că, din 2014, compania nu a mai vândut deloc energie pe piața reglementată. În 2013, o treime din producția companiei a fost vândută pe bază de contracte reglementate.
"Legislația este nefavorabilă producătorilor clasici atât din punct de vedere al facilităților acordate altor producători (regenerabile și gaz), cât și al legislației secundare a ANRE, constând în prețuri diferențiate pe piața serviciilor de sistem, taxă de injecție diferențiată etc. (...) În acest context de impredictibilitate a pieței energiei, în care se produc mutații de amploare generate de influența politicilor europene și naționale, cu o competiție afectată de scheme de suport pentru diferiți producători de energie (regenerabile și gaz) este evident că riscul de investiție este major și, prin urmare, compania noastră consideră ca fiind inoportună realizarea acestor investiții în capacități noi", se conchide în nota de fundamentare.
Se pregătesc de restructurare
Pe de altă parte, așa cum Profit.ro a scris în exclusivitate la începutul lunii septembrie, CE Oltenia și compania chineză de stat China Huadian Engineering intenționează să formeze o societate mixtă în parteneriat public-privat, Huadian Oltenia Energy SA, care să implementeze proiectul construirii unui nou grup energetic, de 600 MW, la termocentrala Rovinari, compania mixtă urmând să contracteze, în acest sens, un împrumut bancar în valoare de peste 574 milioane euro, reprezentând mai mult de două treimi din valoarea totală estimată a investiției, de 847,63 milioane euro.
CE Oltenia vrea să contracteze servicii de consultanță în vederea elaborării planului de restructurare, reorganizare și eficientizare a companiei, valoarea estimată totală a contractului scos la licitație de către Complex fiind de 2,73 milioane lei (616.000 euro), TVA inclus. Valoarea garanției de participare este de 33.000 lei, iar data limită de depunere a ofertelor este 10 decembrie 2015, acestea urmând să fie deschise pe 11 decembrie la sediul din Târgu Jiu al companiei.
La finalul lunii august, directorul diviziei Strategii Dezvoltare a CE Oltenia, Ion Petroniu, declara că societatea va angaja prin licitație o companie de consultanță care să elaboreze un plan de restructurare și să analizeze inclusiv cu câte grupuri energetice să rămână în funcțiune compania de stat.
"Noi, prin caietul de sarcini, am făcut solicitarea ca să se trateze două aspecte: un aspect ține de asigurarea siguranței naționale. Noi va trebui să știm dacă mai e nevoie de cărbune pentru asigurarea acestei siguranțe naționale din punct de vedere energetic. Și atunci va trebui să se dimensioneze capacitățile de producție sub acest aspect. Dacă se pune problema că autoritățile decid că nu mai e nevoie ca societatea să asigure siguranța națională, atunci va trebui să tratăm ca și abordare alt aspect, al profitabilității. Și din acest punct de vedere vom dimensiona capacitățile de producție doar pentru a fi competitivi și pentru a asigura profitabilitatea", declara Petroniu.
2.000 de concedieri
CE Oltenia a disponibilizat în acest an aproape 2.000 de angajați, care au primit până la șase salarii medii brute drept compensații, iar alte 1.070 de persoane au fost externalizate, astfel că numărul salariaților producătorului de energie a ajuns la 15.400.
CE Oltenia a înregistrat un profit operațional (EBITDA) de 392,72 milioane lei în primul semestru, triplu față de rezultatul similar aferent primei jumătăți a anului trecut, și o cifră de afaceri de 1,231 miliarde lei, cu 4,85% mai mare decât în S1 2014. Profitul brut a fost de 13,562 milioane lei, față de o pierdere de 193,52 milioane lei în prima jumătate a anului trecut.
"Rezultatul brut obținut a fost puternic influențat atât de faptul că nu au fost achiziționate certificatele de emisii de CO2 aferente producției de energie din semestrul I, cât și de pierderea înregistrată din activitatea financiară", se arată în ultimul raport semestrial al companiei.
Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari și Brăila, asigură peste 20% din producția de energie electrică al României. Complexul a fost înființat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova și Rovinari cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.
