România a acordat Ucrainei ajutor energetic de avarie în lunile august și septembrie ale acestui an, constând în livrări de electricitate menite să echilibreze tensiunea din rețeaua interconectată a Europei Continentale, care devenise oscilantă ca urmare a sincronizării de urgență la ea în martie a sistemelor energetice vecine din Ucraina și Republica Moldova, la mai puțin de o lună de la startul agresiunii militare a Rusiei.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ajutorul a fost solicitat de ucraineni după ce un stat occidental le-a cerut să-și întrerupă complet exporturile de energie.
″Motivul acordării ajutorului de avarie către Ucraina l-a constituit faptul că în interconexiunea Europa Continentală au fost detectate oscilații interzonale de tensiune pe direcția est – vest, cu o amortizare foarte slabă, iar OTS (operatorul de transport și sistem – n.r.) din Spania a solicitat Ucrainei, conform procedurilor de interconectare în regim de urgență a sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, să reducă soldul de export la 0 MW″, se arată într-un document oficial analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, cantitatea totală de energie acordată de Transelectrica omologului ucrainean Ukrenergo s-a ridicat la 3.725 MWh.
Ucrainenii au plătit pentru această energie suma totală de peste 9,6 milioane lei, astfel că prețul mediu a fost de circa 2.580 lei/MWh.
În lunile august și septembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare (PZU) de la bursa românească de profil OPCOM a fost de 2.400 lei/MWh, respectiv 1.855 lei/MWh.
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.
În prezent, România acordă ajutor de avarie Republicii Moldova, la prețuri cuprinse între 190 și 348 euro/MWh. Asta după ce vecinii de peste Prut au ajuns într-o criză energetică dramatică, urmare a opririi exporturilor de energie de către Ucraina, din cauza distrugerilor masive provocate de atacurile ruse sistemului energetic al Kievului, dar și opririi livrărilor centralei de la Cuciurgan din regiunea separatist Transnistria, pe fondul reducerii masive a fluxurilor de gaze de către gigantul rus de stat Gazprom.
Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează din 16 martie în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.
"Ca urmare a solicitărilor de sincronizare de urgență ale Ucrainei și Republicii Moldova din 27 și 28 februarie, operatorii de transport și sistem din Europa continentală au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a sistemului energetic al Europei continentale cu cele din Ucraina și Republica Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă grație studiilor efectuate anterior și adoptării de măsuri de reducere a riscurilor", a transmis atunci ENTSO-E.
Potrivit sursei citate, sincronizarea de urgență a presupus și riscuri.
"Proiectul de sincronizare a început în 2017. Proiectul includea un catalog de măsuri de îndeplinit înainte de sincronizarea efectivă. Sincronizarea de urgență permite interconectarea fără a se fi finalizat toate aceste măsuri, însă cu adoptarea de măsuri suplimentare de reducere a riscurilor operaționale. Operatorii de transport și sistem din Europa continentală au identificat o serie de riscuri legate de protecție, stabilitate dinamică, operațiuni, piețe, juridice, de reglementare și IT, inclusiv cu privire la securitatea cibernetică. În aceste condiții, au fost întreprinse o serie de acțiuni extraordinare, cu sprijinul tuturor părților implicate și al autorităților. Se prevede că situația va fi monitorizată non-stop sub toate aspectele și sunt planificate măsuri adecvate în funcție de evoluția situației din Ucraina", a explicat ENTSO-E.
