Stațiunile de cercetare agricolă din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" (ASAS) își vor putea concesiona terenurile pentru proiecte de producție de energie regenerabilă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
″Unitățile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS pot concesiona prin licitație, în condițiile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, terenuri agricole degradate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenuri neproductive, terenuri curți-construcții, inclusiv canale, din domeniul public sau privat al statului administrat de acestea, către persoane de drept public sau privat în scopul producerii de energie din surse regenerabile, precum: hidro, solară, biomasă, biolichide și biogaz, geotermală și eoliană, necesară inclusiv creșterii productivității agricole″, stipulează un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea.
Potrivit documentului citat, pe aceste terenuri vor putea fi amplasate obiective de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, respectiv capacități de producție, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare, de către unitățile de cercetare-dezvoltare sau de către persoane de drept public sau privat.
În situația în care se realizează obiectivele energetice menționate, suprafațele de teren vor putea fi utilizate în sistem dual, atât pentru producția agricola, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de orice tip.
″Prin derogare de la prevederile art. 315 alin. (1) ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de interes national, concesionarea se face în mod direct către entități ale statului român, în condițiile financiare aprobate de consiliul de administrație al unității de cercetare-dezvoltare. Declanșarea procedurii de concesionare este condiționată de avizul conform al Prezidiului ASAS cu privire la suprafața de teren și gradul de calitate sau categoria de folosință a suprafețelor care vor face obiectul procedurii de concesionare. Realizarea investițiilor (…) este condiționată de realizarea studiilor și analizelor privind calitatea terenurilor″, mai prevede draftul de act normativ.
Acolo se mai precizează că obiectul de activitate al unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură se va completa cu Diviziunea CAEN 35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, Grupa 351 - Producția, transportul și distribuția energiei electrice, Clasa 3511 - Producția de energie electrică și Clasa 3514 - Comercializarea energiei electrice.
În prima parte a anului, Ministerul Agriculturii voia să declare 8 proiecte de producție de energie regenerabilă ale unor sisteme de irigații din țară ca fiind de interes strategic național, alături de cele 10 investiții ale Hidroelectrica care au fost deja declarate astfel, și să ceară de la Bruxelles fonduri nerambursabile și împrumuturi prin programul REPower EU al Comisiei Europene, de creștere a independenței energetice a UE în contextul agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei, pentru implementarea lor, prin transferul fondurilor pierdute de România din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ″din cauza″ creșterii economice peste estimări din 2021.
Este vorba despre 7 proiecte ″privind decarbonizarea sectorului agricol prin creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor aferente și producerea de energie verde regenerabilă″ la complexuri hidroameliorative din agricultură, plus de unul pilot de ″energie verde și managementul eficient al apei pentru Laboratorul experimental de Cercetări Agro-Pescărești Brateș din cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați″.
Tot atunci, ministerul intenționa să schimbe și Legea fondului funciar, astfel încât, pentru proiectele declarate de interes strategic național de producție de energie regenerabilă ale sistemelor de irigații, precum și pentru investițiile Hidroelectrica cu același statut, să nu se aplice prevederea din lege potrivit căreia proiectele energetice pot fi dezvoltate pe terenuri agricole din extravilan doar în limita unei suprafețe de 50 de hectare.
În replică, RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, au solicitat Guvernului reanalizarea măsurii propuse, pentru eliminarea limitei de 50 de hectare pentru toate proiectele eoliene și solare dezvoltate pe terenuri agricole, nu doar pentru cele de stat.
