″Intervenția este necesară în condițiile în care debitul Dunării este prognozat să înregistreze noi scăderi începând cu data de 10 septembrie″, a precizat Executivul.
Hotărârea CNSU prevede realizarea unui sistem de intervenție temporar, modular, etapizat și reversibil. Acesta va fi implementat în zona confluenței de la Cernavodă a brațului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în vederea asigurării resursei de apă necesare pentru centrală.
Planul de intervenție va fi declanșat dacă nivelul apei scade până la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă și prevede mai multe etape, în funcție de evoluția situației.
Astfel, într-o primă etapă, mai multe nave și/sau barje încărcate vor fi amplasate pe un aliniament cu o lungime de aproximativ 600 de metri, astfel încât fluxul pe brațul Dunării Vechi să direcționeze un volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și, implicit, către priza de apă a centralei.
În a doua etapă se va realiza o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Ca variantă de rezervă, acest sistem poate fi înlocuit cu un baraj temporar realizat din piatră.
În cazul în care acțiunile de intervenție din primele două etape nu vor asigura efectul necesar, Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor pune în funcțiune pompe de mare capacitate, care să asigure pomparea de apă suplimentară către priza de apă pentru răcire a centralei.
Lucrările realizate de Administrația Națională „Apele Române” în baza acestui plan vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Cheltuielile efectuate de celelalte instituții și de operatorii implicați în aplicarea măsurilor vor fi suportate din bugetele proprii și din alte surse constituite potrivit competențelor și responsabilităților acestora.
Măsurile aprobate permit adaptarea intervenției la evoluția nivelului Dunării și urmăresc să asigure resursele de apă necesare pentru menținerea CNE Cernavodă în condiții de siguranță pe durata perioadei caracterizate de debite extrem de scăzute ale Dunării.
Autoritățile au prelungit recent cu o lună, până pe 30 septembrie, măsura prin care Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie ale României, în caz de criză pe piața de profil, în condițiile opririi ambelor reactoare ale centralei nucleare Cernavodă, din cauza secetei, care a afectat alimentarea lor cu apă de răcire.
Prelungirea a fost anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită.
Măsura inițială a fost adoptată prin hotărâre de Guvern pe 7 august, cu valabilitate până la 31 august, iar ulterior a fost decisă prelungirea ei până la 30 septembrie.
Explicația Guvernului
"Este o măsură preventivă, care cel mai probabil nu va fi aplicată, însă a fost stabilită pentru a avea la dispoziție pârghiile necesare în cazul oricărui scenariu.
Prelungirea este justificată de menținerea deficitului hidrologic sever pe Dunăre, de prognoza unor temperaturi ridicate și a creșterii consumului de energie electrică în orele de vârf, precum și de producția redusă prognozată din surse eoliene și fotovoltaice. În
același timp, există riscul limitării posibilităților de import în cazul unei eventuale crize regionale de energie.
În aceste condiții, vulnerabilitatea principală a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) o reprezintă deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul 18:00–22:00, precum și eventuala limitare a posibilităților de import. Prin urmare, se menține necesitatea
instrumentelor de intervenție prevăzute de HG nr. 603/2026, pentru asigurarea funcționăriinîn condiții de siguranță a SEN".
Datele Administrației Naționale Apele Române, disponibile la 25–26 august 2026, indică faptul că ameliorarea temporară a debitului la intrarea Dunării în țară este de amplitudine redusă, se produce pe fondul unui deficit hidrologic sever și nu poate fi interpretată drept începutul unei reveniri durabile a regimului hidrologic al Dunării.
″Astfel, la data de 25.08.2026, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a fost de aproximativ 1.350 m³/s. Prognoza hidrologică elaborată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 26.08–01.09.2026 indică o creștere temporară până la 1.600 m³/s în zilele de 30–31 august, urmată de scăderea la 1.550 m³/s la 1 septembrie 2026.
Prognozele meteorologice pentru începutul lunii septembrie indică menținerea temperaturilor maxime peste valorile normale ale perioadei în mare parte din țară, cu posibile perioade caniculare în special în zonele din sud și vest.
Acest aspect, suprapus cu perioada de revenire din concedii a populației, cu reluarea activității multor operatori economici după opririle programate și cu începutul anului școlar, va determina o creștere a consumului de energie electrică la vârful de seară, care, în condițiile unor zile cu temperaturi mai ridicate, poate depăși 7.500 MW″, argumentează Ministerul Energiei.
Regimul pluviometric, deși în creștere, se estimează că nu va putea acoperi rapid deficitul creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, există probabilitatea ca perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nucleară să se extindă în prima parte a lunii septembrie.
Prognozele indică, de asemenea, perioade cu nebulozitate mai ridicată, care, vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN suplimentar efectului dat de scurtare a perioadei diurne a zilelor.
Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează:
- grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;
- conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea perioadă va fi relativ scăzută, cu un maxim de 800 MW și un minim de 200 MW. În următoarele două săptămâni, valori mai ridicate ale producției eoliene sunt prognozate doar în perioada 05.09.2026 – 07.09.2026, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;
- producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în timpul zilei, cu maxime de sub 3.000 MW, iar în perioada 03.09.2026 – 06.09.2026, prognoza indică un maxim de 2.300 MW și cu o energie electrică produsă la nivelul unei zile, mai mică decât în lunile de vară, din cauza scurtării perioadei diurne a zilelor.
- situația centralelor nucleare din regiune este următoarea: în Ungaria, la centrala nucleară de la Paks producția a fost crescută la circa 90 % din puterea instalată; în Bulgaria, centrala nucleară de la Kozlodui funcționează cu o reducere de putere de aproximativ 20 % din puterea instalată.
″În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (18:00 – 22:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.
Prin adresa nr. 4136/DEN/27.08.2026 CNTEE Transelectrica S.A a transmis un material de informare privind funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, solicitând analiza posibilității promovării unei Hotărâri de Guvern care să permită punerea în aplicare a Normativului de limitări ale consumului de energie electrică″, mai argumentează Ministerul Energiei.
