Jalonul 116, parte din Reforma 1 - Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile, inclus în Componenta 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizează ″introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore″.
În acest scop, Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore a impus Ministerului Energiei să realizeze un studiu de specialitate în vederea pregătirii procesului de concesiune și a activităților de explorare, construcție și exploatare a centralelor electrice eoliene offshore.
″În baza studiului de specialitate (...), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei, se aprobă, până la data de 31 martie 2025, lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate, definite prin coordonate topogeodezice. Aceasta include, pentru fiecare perimetru în parte, amplasamentul spațial în raport cu planul de amenajare a spațiului maritim, informații tehnice de bază, precum și informații privind impactul asupra mediului″, scrie în lege.
Studiul a fost finalizat, potrivit ministerului, și a fost întocmită lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre.
După aprobarea listei prin HG, Ministerul Energiei va iniția și derula proceduri competitive de concesionare a perimetrelor.
Într-o primă fază, pe termen scurt, vor fi scoase la concesionare 3 perimetre (1, 2 și 3), fiecare definind o zonă pentru un proiect eolian offshore propus, cu o capacitate totală de 3.100 MW, conform datelor Profit.ro.
″Aceste perimetre de concesiune se află în zone adecvate pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe. Acestea sunt perimetrele de concesiune care ar trebui dezvoltate primele, deoarece sunt fezabile cu tehnologia offshore actuală și evită zonele cu sensibilitate ridicată″, spune Ministerul Energiei.
Faza 2, pe termen mediu, include perimetrele de concesiune 4 și 5, cu o capacitate totală de 2.400 MW.
″Aceste perimetre de concesiune se află în zone adecvate pentru fundații eoliene offshore fixe. Deși aceste perimetre de concesiune evită în mare măsură zonele evaluate ca având sensibilitate ridicată sau foarte ridicată pentru toate elementele de biodiversitate, sociale și tehnice, ele se suprapun cu o zonă militară sensibilă și cu zona-tampon din jurul unui poligon militar de tragere. Aceste zone militare trebuie mutate pentru ca perimetrele de concesiune din Faza 2 să poată fi dezvoltate. Acesta este motivul pentru care aceste perimetre de concesiune nu sunt incluse în Faza 1″, explică instituția.
Pe termen lung este avută în vedere faza 3, formată din zona de dezvoltare 6, cu o capacitate totală de 6.000 MW.
″Pentru ca aceste zone să fie fezabile, ar fi necesar ca tehnologiile fundațiilor fixe de mare adâncime sau flotante să se maturizeze. În prezent, aceasta se suprapune cu zone militare care ar trebui mutate dacă viitoarele zone de concesiune ar fi amplasate în anumite locații. Este probabil ca proiectele din această zonă să fie dezvoltate numai după 2035″, menționează ministerul.
Lista perimetrelor eoliene offshore propuse pentru concesionare în vederea dezvoltării energiei eoliene offshore în sectorul românesc al Mării Negre poate fi văzută aici.
″Potrivit analizelor realizate în cadrul raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depășesc 7,5 m/s, fiind estimat un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW, din care circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante. Scenariile de dezvoltare analizate indică posibilitatea instalării unei capacități de 3 GW până în anul 2035 (scenariul moderat), respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României.
Obiectivul instalarii de 3 GW până în anul 2035 este asumat și prin Strategia energetică a României 2025–2035 și urmează a fi atins prin perimetrele din Faza 1, a căror capacitate totală estimată este de aproximativ 3,1 GW. Dezvoltarea sectorului eolian offshore are un impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro″, mai arată Ministerul Energiei.
Între timp, Ministerul Economiei a elaborat un draft de Plan de măsuri pentru identificarea soluțiilor necesare pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare locală pentru construcția de centrale eoliene offshore, în concordanță cu cele mai bune practici internaționale.
