OMV Petrom se bazează pe evoluția cererii autohtone pentru a comercializa surplusul de gaze pe care-l va aduce începând cu 2027 proiectul Neptun Deep, chiar și în cele mai pesimiste scenarii în care piața europeană s-ar confrunta cu o distrugere a cererii și, implicit, cu o scădere a prețurilor, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, CEO-ul companiei, Christina Verchere.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
„Este adevărat că am asistat la o distrugere a cererii. Și nu este surprinzător, numai dacă ne uităm la ce nivel s-au situat prețurile (în urmă cu un an - n.r.). O parte a cererii își va reveni, iar o parte va dispărea, ca urmare a eficientizării sau a apariției unor produse substituibile (gazelor - n.r.).”, arată CEO-ul OMV Petrom.
În prezent, prețul gazelor pe piețele europene, dar și pe cea autohtonă, a coborât sub 30 de euro/MWh, de peste 10 ori mai redus decât cel record atins în 2022, de 350 de euro/MWh, ceea ce a făcut ca unii analiști să anticipeze o potențială distrugere a cererii de gaze în următorii ani (prin reorientarea consumatorilor industriali către produse substituibile, neafectate de politica ecologică a UE, care tratează gazul drept combustibil de tranziție).
Potrivit estimărilor OMV Petrom, cererea de gaze a scăzut în România cu 16% în 2022 și cu 6% în 2023.
La nivel european, potrivit datelor Eurostat, cererea de gaze a scăzut în 2023 cu 13,5%, după ce în 2022 se diminuase cu alte 13,2 procente. Argus Media estimează pentru 2024 o creștere modestă a cererii de gaze de 4% la nivel european.
„Însă când ne uităm la România, chiar dacă pe termen scurt a avut loc o reducere a cererii, iar în 2024 vom avea probabil o stagnare, anticipăm apariția unei cereri noi, atât din partea consumatorilor casnici, pe baza strategiei guvernamentale de extinde a rețelelor de distribuție, cât și din partea centralelor pe gaze care au fost anunțate. Deci, referitor la România, pe termen mediu, estimăm o creștere a cererii, de-abia în deceniul 2030-2040 urmând a asista la o scădere a acesteia”, a precizat Verchere.
Potrivit acesteia, OMV Petrom se concentrează pe piața din România, dar și pe cea regională, în analizele perspectivelor comercializării gazelor produse în Neptun Deep începând cu 2027.
„Chiar și potrivit scenariilor noastre de reducere a cererii, Europa va rămâne un importator net de gaze”, a explicat CEO-ul OMV Petrom.
Pentru a putea fi exploatabil comercial, un zăcământ de gaze are nevoie de un preț de piață minim care să-i asigure profitabilitatea. CEO-ul OMV Petrom a precizat că nu poate da detalii privind nivelul acestuia, însă că înainte de a fi adoptată decizia de investiție, compania a analizat diferite scenarii de preț pentru a se asigura că „acest proiect este unul robust”.
Întrebată dacă nu crede că, în eventualitatea unor prețuri scăzute la gaze în viitor, ar trebui redusă povara fiscală pentru a nu fi puse în pericol actualele și viitoarele exploatări, Verchere a afirmat că cel mai important element al fiscalității este legat de investiții.
„Trebui să te asiguri că fiscalitatea e competitivă și că încurajează investițiile. Oricând observi o scădere (a prețurilor -n.r.), viitoarele tale investiții sunt afectate. România are unul dintre cele mai agresive regimuri fiscale din Europa impuse industriei de petrol și gaze, povara fiscală este de 4 ori mai ridicată decât media europeană. Iar când asiști la o scădere a prețurilor, trebuie să te asiguri că nu pierzi oportunitatea investițională”, crede CEO-ul OMV Petrom.
Verchere face trimitere la un studiu făcut de Biriș Goran pentru Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), potrivit căruia rata efectivă de impozitare, calculată ca proporție a impozitelor specifice sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale din România în totalul veniturilor din producție, a crescut de la 16% în 2020 la 28,9% în 2021, la 43,1% în 2022 (dacă se exclude contribuția de solidaritate) sau la 52,2% în 2022 (dacă se include contribuția de solidaritate).
Această rată este „de departe cea mai ridicată rată de impozitare efectivă în anii 2022 și 2021, situându-se la un nivel de 4 ori mai mare decât media simplă a ratelor efective de impozitare identificate în celelalte state europene”, făcând România necompetitivă, în special în fața unor state din regiune, precum Turcia, care a început deja producția de gaze în Marea Neagră, susține avocatul Gabriel Biriș.
