EXCLUSIV Posibilă premieră la 10 ani de la aderare: Guvernul se gândește să ceară anularea unei Directive UE

EXCLUSIV Posibilă premieră la 10 ani de la aderare: Guvernul se gândește să ceară anularea unei Directive UE
scris 31 ian 2017

Statul român, cu o imagine de actor politic mai degrabă pasiv la nivelul instituțiilor europene de la aderarea la UE din urmă cu 10 ani și până în prezent, ar putea cere în premieră Curții de Justiție a Uniunii Europene anularea unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului, ministerele Energiei, Economiei, Agriculturii, Transporturilor și Dezvoltării urmând să decidă cu privire la oportunitatea acestui demers, sub coordonarea informativă și tehnică a Ministerului Mediului. 

Este vorba despre Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

Aceasta impune ținte extrem de dure în privința reducerii emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, ceea ce ar însemna creșteri importante de costuri pentru industriile cu emisii semnificative de astfel de substanțe, reprezentând investiții necesare pentru conformarea la noile reguli mai exigente.

În proiectul inițial al Directivei erau fixate obiective mai ambițioase și în privința reducerii emisiilor de metan, care însă nu s-au mai regăsit în forma finală a acesteia. În Directivă sunt fixate două ținte procentuale de reducere a emisiilor la nivelul UE și al fiecărui stat membru, una pentru anul 2020 și alta, superioară, pentru 2030. 

BCE a cerut mai multor bănci să prezinte planuri de reducere a creditelor problemă CITEȘTE ȘI BCE a cerut mai multor bănci să prezinte planuri de reducere a creditelor problemă

"În vederea reducerii emisiilor din surse antropice, programele naționale de control al poluării atmosferice ar trebui să ia în considerare măsuri aplicabile tuturor sectoarelor relevante, inclusiv agricultura, energia, industria, transportul rutier, transportul pe căi navigabile interioare, încălzirea locuințelor și utilizarea motoarelor cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră și a solvenților. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă dreptul de a decide cu privire la măsurile care trebuie adoptate pentru a respecta angajamentele de reducere a emisiilor prevăzute în prezenta directivă", se arată în actul normativ european menționat.

Statele membre trebuie să transpună Directiva în legislațiile lor naționale până la 30 iunie 2018.

Actul normativ prevede ca ținte pentru România reducerea, față de anul de referință 2005, cu 77% începând cu 2020 și cu 88% din 2030 a emisiilor de dioxid de sulf (generate de încălzire, electricitate și industria alimentară), cu 45% și 60% a celor de oxizi de azot (generate în principal de transportul rutier și de centralele electrice), cu 25% și 45% a celor de compuși organici volatili nemetanici (emise de solvenții din produse și industrie, de vehiculele rutiere, de încălzirea gospodăriilor și de producerea de energie electrică), cu 13% și 25% a celor de amoniac (emise de îngrășăminte și de fermele de animale) , respectiv cu 28% și 58% a emisiilor de particule fine în suspensie (generate de arderea cărbunelui și a lemnului, transportul rutier, uzinele și centralele electrice).   

STUDIU Oradea, Brașov și Cluj-Napoca sunt orașele din țară în care românii se simt cel mai în siguranță. Alexandria, la polul opus CITEȘTE ȘI STUDIU Oradea, Brașov și Cluj-Napoca sunt orașele din țară în care românii se simt cel mai în siguranță. Alexandria, la polul opus

La ultima ședință de Guvern, de la finalul săptămânii trecute, ministrul Mediului, Daniel Constantin, le-a prezentat colegilor Directiva și potențialele ei efecte negative asupra industriei românești, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale. Cinci ministere au fost notificate aparte în această privință, respectiv ministerele Energiei, Economiei, Agriculturii, Transporturilor și Dezvoltării.

"Aceste cinci ministere trebuie să analizeze și să decidă o eventuală declanșare a unei acțiuni în anulare a Directivei (UE) 2016/2284 la Curtea de Justiție a Uniunii Europene", au arătat sursele citate, precizând că speța se află încă în studiu și că deocamdată nu a fost luată nici o decizie.

Proiectul de Directivă a fost inițiat în timpul președinției olandeze a Consiliului Europei, iar acordul Consiliului și Parlamentului European asupra conținutului acesteia a fost obținut în ultima zi în care Olanda a deținut această prerogativă, 30 iunie 2016. Textul Directivei a fost publicat ulterior în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe 17 decembrie anul trecut. 

"Olanda, care este foarte ambițioasă în privința măsurilor de protecție a mediului, a ținut neapărat ca acordul asupra textului Directivei să fie obținut în mandatul său la președinția UE. Directiva a fost adoptată abuziv, fără a se ține cont de interesele altor state, precum România, a căror industrie ar fi afectată negativ în mod semnificativ de prevederile acestui act normativ, care impune măsuri foarte costisitoare", au mai precizat sursele guvernamentale.

Iohannis: Solicit Guvernului să abandoneze demersurile privind grațierea și modificarea Codurilor penale CITEȘTE ȘI Iohannis: Solicit Guvernului să abandoneze demersurile privind grațierea și modificarea Codurilor penale

Potrivit legislației europene în vigoare, termenul de contestare a Directivei în fața Curții Europene de Justiție este de două luni de la data publicării actului, deadline-ul fiind deci data de 17 februarie 2017.

Măsura principală de punere în aplicare a Directivei o reprezintă programele naționale de control al poluării atmosferice, pe care statele membre trebuie să le elaboreze până la 31 martie 2019. Comisia Europeană va oferi orientări cu privire la elaborarea planurilor până în primăvara anului 2017 și va colabora îndeaproape cu statele membre cu privire la punerea în aplicare a acestora, inclusiv prin facilitarea accesului la instrumentele de finanțare ale UE existente.

Actul normativ abrogă o Directivă din 2001 pe aceeași temă care fixase ținte de reducere a emisiilor respective de îndeplinit până în 2010. "Ca urmare, în perioada 1990-2010, în Uniune emisiile de dioxid de sulf s-au redus cu 82%, emisiile de oxizi de azot cu 47%, emisiile de compuși organici volatili nemetanici cu 56% și emisiile de amoniac cu 28%", se precizează în noua Directivă.

Ultimele date ale Agenției Europene de Mediu arată că, în perioada 1990-2014, România și-a redus cu 79% emisiile de oxizi de sulf, cu 53% emisiile de oxizi de azot și cu 46% pe cele de amoniac, dar doar cu 10% pe cele de compuși organici volatili nemetanici. De asemenea, între 2000 și 2014, emisiile românești de particule fine în suspensie au scăzut cu 32%. Reducerile au fost determinate în primul rând de dezindustrializarea masivă de după Revoluție, dar, mai ales de la aderarea la UE și în special în ultimii ani, și grație investițiilor în tehnologii mai performante și mai curate.

UPC și-a anunțat abonații că le crește valoarea facturii din martie și că pot denunța unilateral contractul CITEȘTE ȘI UPC și-a anunțat abonații că le crește valoarea facturii din martie și că pot denunța unilateral contractul

Este pentru prima oară în cei 10 ani de la aderarea la UE când statul român cere anularea unei Directive comunitare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. România a mai introdus la Curte acțiuni în anularea unor alte tipuri de acte ale Comisiei Europene, de rang inferior.

În prezent, pe rolul Curții se află două acțiuni directe în anulare introduse de România în calitate de reclamant. Una din ele vizează anularea parțială a unei decizii a CE din 2015 privind excluderea de la finanțarea de către UE a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, iar cealaltă – un act al Comisiei tot din 2015, prin care se solicită recuperarea de la România a unor sume de bani constituind resurse proprii ale UE.

În ultimii ani, cel mai notoriu caz de Directivă UE atacată cu succes la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost cel al așa-numitei Directive "Big Brother", invalidată de Curte în 2014 în urma acțiunii în anulare introduse de Irlanda și Austria. Directiva obliga toți furnizorii de servicii de comunicații (telefon fix sau mobil, internet, e-mail etc) să stocheze timp de 6 luni și să pună la dispoziția autorităților de stat toate informațiile relative la identitatea celor care comunică, locațiile din care comunică, durata și intensitatea comunicațiilor. 

Tot în 2014, Polonia a cerut anularea unei Directive UE privind consumul de tutun, care, printre altele, interzicea țigaretele mentolate. În mai anul trecut, Curtea a respins acțiunea introdusă de Guvernul de la Varșovia, hotărând că interdicția este legală.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
directiva ue
directive ue
ministerul mediului
daniel constantin
reducere emisii poluante
tinte ue reducere emisii poluante
energie
industrie
agricultura
transporturi
aderarea la ue