Componenta locală a conductei internaționale care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei (BRUA), în lungime de 528 kilometri, care va traversa 10 județe și va avea costuri totale estimate la 560 de milioane de euro, va trece la o distanță de doar 400 de metri de vestigiile daco-romane aflate în localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara, potrivit raportului privind impactul proiectului asupra mediului.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Concluzia este însă că BRUA va avea un impact de mediu scăzut, situat în limite admisibile, sub toate aspectele analizate. Pentru realizarea BRUA vor fi realizate defrișări pe suprafețe totalizând aproximativ 35 de kilometri, potrivit sursei citate.
"Din zona de influență a proiectului lipsesc puncte majore de atracție turistică sau alte elemente (târguri tradiționale, festivaluri majore etc) în măsură a atrage un număr mare de vizitatori, cu excepția localității Sarmizegetusa, care, în ultimii ani, ca urmare a unor investiții importante în infrastructura de vizitare, a reușit de la un an la altul să atragă un număr în creștere de vizitatori. Cu toate acestea, ca urmare a lipsei serviciilor de bază (în special serviciile de cazare – în Sarmizegetusa există funcționale un număr de 6 pensiuni), afluxul de vizitatori rămâne redus, perioada de ședere limitându-se la cele câteva ore necesare vizitării vestigiilor daco-romane", se afirmă în documentul citat.
Sursă foto: ANPM
CITEȘTE ȘI ONG-urile se revoltă împotriva sistemului SRI de urmărire a cheltuielilor: va fi o supraveghere generalizată a întregii populații! În raportul de mediu este precizat că, prin certificatele de urbanism care au reglementat procedura tehnico-administrativă, pentru proiectul BRUA nu au fost solicitate lucrări de descărcare de sarcină arheologică. "În cazul în care vor apărea pe parcursul construcției unele semne ale unor posibile vestigii, perimetrul urmează a fi izolat și întreaga activitate în imediata vecinătate a acestuia va înceta. Vor fi informate autoritățiile și instituțiile abilitate în vederea realizării descărcării de sarcină arheologică, urmând a se stabili ulterior perimetrele la nivelul cărora proiectul BRUA poate continua. În etapele subsecvente se va realiza descărcarea de sarcină arheologică acolo unde astfel de elemente de patrimoniu arheologic au fost depistate", se spune în document.
Pe de altă parte, Sarmizegetusa este una dintre cele 21 de localități în care dezvoltatorul componentei locale a proiectului BRUA, Transgaz, organizează, în perioada 24 august-1 septembrie, dezbateri publice pe marginea raportului de mediu. Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) este cea care va lua decizia finală, de emitere sau de respingere a acordului de mediu pentru proiect.
În raportul de mediu este menționat că lucrările la BRUA vor afecta suprafețe de teren în lungime de 476 metri în intravilanul Sarmizegetusei și de 11,5 kilometri în extravilanul localității. Sarmizegetusa are circa 1.200 de locuitori.
Documentul mai arată că traseul conductei BRUA se va intersecta cu 7 situri naturale protejate Natura 2000, respectiv Defileul Jiului (lungimea tronsonului suprapus: 0,542 km), Nordul Gorjului de Vest (13,916 km), Pădurea Bolintin (2,016 km), Strei-Hațeg (3,607 km), Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat (2,933 km), Râul Timiș între Rusca și Prisaca (0,739 km) și Valea Oltului Inferior (1,288 km). De asemenea, conducta se va intersecta cu Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, lungimea tronsonului suprapus fiind de aproape 52 de kilometri.
Traseul conductei este, de asemenea, limitrof ariilor naturale protejate Dealurile Drăgășaniului (30-50 m), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (63 m), Parcul Național Defileul Jiului (65-240 m, pe o lungime de aproximativ 2.500 m) și Lunca Timișului (670 m).
Sursă foto: ANPM
CITEȘTE ȘI Numărul proiectelor mari de birouri din zona de centru-vest a Bucureștiului a explodat, Orhideea-Politehnică și Cotroceni - vârf de lance În etapa de proiectare, în anumite zone a fost decisă modificarea variantei inițiale de traseu al conductei, pentru a fi evitată suprapunerea acestuia cu o plantație de afin realizată cu fonduri europene, situl protejat Dealurile Drăgășaniului, o plantație didactică (livadă școlară) și alte zone cultivate din comunitatea locală Gușoieni, terenuri forestiere, stâne și zone locuite, dar și cu unele zone cu risc de subsidență datorat exploatărilor miniere în subteran din regiunea Vulcan.
În etapa de construire a conductei se preconizează că vor fi utilizați 530 km de țeavă de oțel, 530 tone de nisip, 50.000 mc de beton, 111.500 mc de apă și 512 tone de motorină pentru alimentarea utilajelor. Secțiunea românească a proiectului BRUA va include, pe lângă conducta propriu-zisă, 3 stații de comprimare gaze, amplasate în zona localităților Podișor, Bibești, Jupa, împreună cu anexele acestora, 43 de robinete de secționare amplasate de-a lungul traseului conductei, 20 stații de protecție catodică, precum și dispeceratul central pentru achiziție date, comenzi și supraveghere efracție.
La nivelul BRUA vor fi amplasate 5 organizări de șantier ce vor urmări traseul conductei de transport (Căldăraru în Argeș, Gușoieni în Vâlcea, Turcinești în Gorj, Bucova în Caraș Severin și Recaș în Timiș). De la nivelul fiecărei organizări de șantier urmează a fi operate până la 4 fronturi de lucru simultane. De asemenea, în vederea depozitării temporare a segmentelor de conductă vor fi organizate 10 depozite de țeavă, la Poeni (Teleorman), Corbu (Olt), Cherlești (Olt), Zătreni (Vâlcea), Frasin (Gorj), Jiu Paroșeni (Hunedoara), Pui (Hunedoara), Iaz (Caraș Severin), Lugoj (Timiș) și Fântânele (Arad).
În raportul de mediu se precizează că durata de construire a secțiunii românești a BRUA este estimată la circa 2 ani și jumătate (29 de luni. Până în februarie anul viitor trebuie finalizate studiile de fezabilitate și proiectul tehnic, precum și obținute autorizațiile de construire, urmând ca până în august 2017 să fie finalizate achizițiile publice de lucrări de execuție. Începerea propriu-zisă a lucrărilor este estimată pentru august 2017, acestea urmând să fie complet finalizate până în 2020. Termenul estimat de punere în funcțiune este decembrie 2019.
Sursă foto: Transgaz
CITEȘTE ȘI BNR a revizuit în scădere semnificativă, de la 0,6% la -0,4%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an Proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi componenta românească a interconectării sistemelor de transport de gaze ale țării cu cele ale Bulgariei, Ungariei și Austriei (proiectul BRUA), vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Economiei și publicat la finalul lunii iunie.
Mai mult, pentru cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, proiectul prevede expres că acestea pot solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor.
Conform proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale reprezintă o situație extraordinară, impunându-se în regim de urgență reglementarea procedurilor de emitere a avizelor și acordurilor pentru proiectele în cauză și modalitatea de identificare a proprietarilor.
"Nereglementarea acestei situații determină întârzieri în implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cu impact negativ asupra bugetului, dezvoltării economice a României, a securității energetice atât a României, cât și a Uniunii Europene, dar și a siguranței populației", se arată în proiectul Ministerului Economiei.
Având în vedere că promovarea cadrului legislativ derogatoriu sub forma unei inițiativei legislative parlamentare ar conduce la întârzieri considerabile ale programelor de lucrări de realizare a proiectelor de infrastructură energetică, iar pe cale de consecință și implementarea proiectelor pe teritoriul României va fi întârziată, în cazul în care modificările legislative propuse nu vor fi adoptate și nu vor intra în vigoare în cel mai scurt termen, Guvernul României va adopta măsurile printr-o ordonanță de urgență.
CITEȘTE ȘI 40% din achizițiile de centrale termice sunt încă ale familiilor care se debranșează. Achizițiile online, limitate la doar 7% Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad.
Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forța de muncă locală.
Comisia Europeană a validat, pe 19 ianuarie 2016, finanțarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul național de transport al gazelor naturale pentru dezvoltarea conductei BRUA, faza 1.
După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an înspre Bulgaria și de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria și alte state vest-europene și gazele extrase din Marea Neagră.
