România a intrat în această iarnă cu cel mai redus grad de umplere a lacurilor de acumulare din ultimii 4 ani, de 69,93% din capacitatea totală, spre deosebire de gradul înmagazinărilor de gaze, care se situează la un nivel record, de 96,6%. Vremea secetoasă a condus nu numai la un grad redus de umplere a lacurilor de acumulare, ci și la scăderea cu o pătrime a energiei electrice generate de cel mai important producător de electricitate autohton, Hidroelectrica, comparativ cu anul trecut, factor care a contribuit la creșterea prețurilor pe piața locală. Miercuri, de exemplu, prețul spot din România era cel mai ridicat din Europa, de 213 euro/MWh, relevă date analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Hidraulicitatea redusă din acest an a făcut ca, deși la finalul lunii ianuarie nivelul lacurilor de acumulare era situat la un record pozitiv al ultimilor 4 ani, de 64,93% din capacitatea totală (peste cele din anii precedenți, de 60,43 % - 2021, 62,98 % - 2020 și 48,19 % - 2019), la finalul lunii octombrie acesta să atingă un alt record, de această dată negativ, de 69,93 % (sub cel din anii precedenți, de 74,86 % - în octombrie 2021, 84,63 % - 2020 și 76,40 % - 2019). Potrivit Asociației operatorilor de transport și sistem europeni, ENTSOE, procentul înregistrat la finalul lunii octombrie echivalează cu stocarea a 2,05 TWh.
În plus, potrivit datelor Transelectrica, în perioada 1 ianuarie-1 noiembrie, producția hidro a înregistrat o medie orară de 1.612 MW, cu aproape o pătrime mai redusă decât cea din aceeași perioadă a anului trecut, de 2.101 MW, însă și sub cea din anii precedenți, de 1.745 MW - în 2020, respectiv 1.866 MW - în 2019.
Deficitul de electricitate creat în urma reducerii producției hidro a fost compensat fie de ceilalți producători, mai scumpi, fie din importuri.
Pe de altă parte, vremea caldă și conformarea voluntară a consumatorilor, a condus și la reducerea consumului mediu orar, care în prezent este de 6000 MW, cu 1000 MW sub cel din aceeași perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, miercuri, România era cea mai scumpă piață spot din Europa, cu un preț de 213 euro/MWh, în creștere cu 37% față de cel din ziua precedentă. În luna octombrie, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM s-a situat în top 3 cele mai scumpe piețe spot europene, cu un preț mediu zilnic de 217,3 euro/MWh, fiind depășită doar de Grecia, cu 247,9 euro/MWh, și Italia, cu 236,5 euro/MWh.
În ultima perioadă, deficitului regional de capacități de producție i s-a adăugat și o creștere a cererii venită din est, ca urmare a bombardării de către Rusia a infrastructurii energetice din Ucraina, care a stopat orice export, inclusiv către Republica Moldova.
Iar în ultima săptămână a lunii octombrie, după declararea stării de alertă în Republica Moldova, România s-a situat, alături de Bulgaria pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia. Prețul din România a fost cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.
Prețul energiei cu livrare în ziua de miercuri din Europa (Sursa: euenergy.live)
Cantitatea de energie cumpărată marți de Energocom reprezintă aproximativ 11% din volumul total de 71.017 MWh tranzacționat în aceeași zi pe PZU.
Prețul energiei cu furnizare în ziua de miercuri din Europa și evoluția față de cel din ziua precedentă
Hidroelectrica este una dintre cele 3 companii autohtone, alături de Nuclearelectrica și OMV Petrom, care au semnat contracte de livrare de energie cu Republica Moldova, după ce Guvernul român i-a obligat pe producătorii autohtoni să semneze contracte cu Energocom la prețul de 450 lei/MWh.
Cu o producție în an mediu hidrologic de peste 17 TWh, Hidroelectrica furnizează circa 30% din producția totală a țării, în funcție de hidraulicitatea anului, în timp ce media volumului serviciilor de sistem din ultimii 10 ani este de circa 70% din totalul serviciului de reglaj secundar, cca. 84% din serviciul de rezervă terțiară rapidă și 100% din serviciul de asigurare a energiei reactive necesare SEN.
