Insuficiența interconexiunilor între sistemele energetice ale țărilor UE, în principal între cele din centrul Europei și cele din sud-est, care duce la penurie de capacități de transport pentru schimburi transfrontaliere de energie, a scumpit în medie vara trecută electricitatea angro tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România cu peste 26%, față de scenariul în care ar fi fost respectată pe scară largă norma europeană potrivit căreia fiecare stat trebuie să asigure un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul și importul de energie de 70% din capacitatea națională totală de transport.
În perioada iulie-septembrie 2024, România a avut cea mai mare cotație medie spot la energie din UE, de 349 euro/MWh, însă dacă ar fi fost respectată regula 70%, prețul mediu ar fi fost de numai 276 euro/MWh, potrivit estimărilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), incluse într-un raport recent al organizației.
Problema persistă și anul acesta, după cum a relatat Profit.ro.
″În timpul verii, balanța strânsă producție-consum din orele de seară, în centrul și estul Europei, a dus la creșterea semnificativă a nevoilor de import, punând în evidență congestii majore de rețea în Austria și Slovacia. (…) De remarcat că cele mai afectate elemente de rețea nu îndeplineau cerința de 70%. În acord cu derogările primite și cu planurile lor de acțiune, Austria și Slovacia (…) ofereau, în medie, între 40% și 60% din capacitățile lor fizice de transport pentru import și export″, scrie în document.
ACER arată în raport că, vara trecută, centrul și sud-estul Europei s-au confruntat cu o scumpire semnificativă a energiei angro, prețurile la vârful de consum de seară ajungând până la 1.000 euro/MWh, în condițiile în care scăderea abruptă a producției fotovoltaice seara s-a coroborat cu consumul peste medie pentru aer condiționat, din cauza caniculei, cu aportul slab al hidrocentralelor, ca urmare a secetei, cu opririle centralelor pe gaze, pentru mentenanță, și cu lipsa de capacități suficiente de stocare de energie.
″Incapacitatea de a face față, în orele de seară, scăderii producției fotovoltaice și creșterii consumului a creat o nevoie mare de importuri din Europa Centrală, constrânse însă de capacitatea de transport interzonal insuficientă. În plus, creșterea exporturilor de energie electrică din Ungaria și România către Ucraina a pus și mai multă presiune pe echilibrul regional strâns dintre cerere și ofertă în timpul serii″, se afirmă în documentul citat.
Astfel, deși prețurile energiei din centrul-vestul, respectiv sud-estul Europei, au rămas convergente în majoritatea intervalelor din zi, a existat o decorelare accentuată a cotațiilor în orele de seară, care a coincis cu vârful cererii din majoritatea statelor membre UE
din regiunea de sud-est.
″Cel mai pronunțat impact a fost observat la granița dintre Austria și Ungaria, unde diferențialul mediu între prețuri, în lunile de vară, la ora 19, a ajuns la 214 euro/MWh. Diferențele de preț observate sunt o consecință a faptului că capacitățile interzonale disponibile nu sunt capabile să satisfacă toate nevoile pieței pentru comerțul interzonal.
În perioada de vară, capacitatea disponibilă este de obicei la niveluri mai scăzute, în comparație cu alte perioade ale anului, limitând posibilitățile totale de schimb interzonal. Asta deoarece o mare parte din mentenanța activelor de transport este programată în lunile de vară, o perioadă care, în mod tradițional, sistemele energetice sunt supuse unei presiuni mai mici″, spune ACER.
Sursă: ACER
Agenția a simulat un scenariu contrafactual în care regula 70% ar fi fost general respectată, iar calculele organizației au dus la concluzia că, per total, prețurile în orele de vârf ar fi fost, în medie, mai mici cu până la 78 euro/MWh în centrul și sud-estul Europei, ceea ce scoate în evidență rolul schimburilor transfrontaliere de energie în temperarea cotațiilor angro. În cazul României, prețul mediu ar fi fost de 276 euro/MWh, în loc de 349 euro/MWh, cât a fost în realitate.
Sursă. ACER
Respectarea regulii 70% ar fi dus și la scăderea numărului de momente de creștere abruptă a prețurilor, la peste 400 euro/MWh. România ar fi înregistrat doar 47 de astfel de momente, nu 85 câte a consemnat de fapt.
Sursă: ACER
″Deși implementarea regulii 70% în anumite state membre ar oferi beneficii măsurabile în ceea ce privește atenuarea prețurilor extreme, aceste beneficii pot fi depline doar atunci când toate congestiile sunt eliminate simultan. Asta pentru că atenuarea individuală doar a anumitor congestii duce la apariția altor constrângeri de capacitate″, mai arată ACER.
După cum a relatat Profit.ro, România recunoaște oficial că se confruntă cu aceeași problemă și că nu știe nici ea când va putea respecta norma de 70%, în condiții de menținere a siguranței în alimentarea cu curent electric.
