Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată pentru a decide dacă unele măsuri luate de autoritățile de la București pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic național, dar și pentru sprijinirea Complexurilor Energetice Hunedoara și Oltenia, reprezintă ajutoare de stat ce pot afecta schimburile comerciale între statele membre UE și trebuiau notificate Comisiei Europene și sunt sau nu conforme cu normele comunitare privind piața energiei.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Este vorba de măsuri prin care, pentru energia produsă de cele două Complexuri, s-a acordat acces garantat la rețele, în vederea asigurării funcționării continue a companiilor, precum și acces prioritar la dispecerizare, iar operatorul de transport și sistem Transelectrica a fost obligat să achiziționeze de la ele servicii tehnologice de sistem.
Instanța europeană a fost sesizată în acest sens de către Curtea de Apel București, într-un proces intentat în urmă cu aproape 7 ani de către Fondul Proprietatea, în care Fondul solicita anularea pentru nelegalitate a unei Hotărâri adoptate în 2013 de către Guvernul Ponta, prin care s-a acordat acces garantat la rețele pentru energia produsă de CE Hunedoara și Oltenia și li s-au stabilit obligații de furnizare de servicii tehnologice de sistem.
Serviciile tehnologice de sistem sunt achiziționate de Transelectrca de la producătorii de energie pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare.
HG-ul din 2013 nu mai este în vigoare, însă între timp au mai fost adoptate măsuri similare. În plus, verdictul CJUE, solicitat de Curtea de Apel București, este important pentru cazul în care statul român ar intenționa să ia în viitor decizii de acest tip, ceea ce este foarte posibil, având în vederea starea sistemului energetic național și a celor doi producători de energie pe cărbune.
Astfel, Guvernul negociază de mai mult timp cu Bruxelles-ul acordarea unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General (SIEG), prin care să fie asigurată livrarea de către CEH a unei anumite cantități anuale de energie în sistemul național, pentru siguranța acestuia. În plus, se are în vedere instituirea unui mecanism de capacitate, prin care unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Măsurile de sprijin reclamate de FP în 2013 au fost adoptate în baza prevederii de la art. 5 alin. (3) din Legea energiei, potrivit căreia "Prin hotărâre a Guvernului, pentru rațiuni legate de siguranța alimentării cu energie electrică, se poate acorda acces garantat la rețelele electrice pentru energia electrică produsă în centrale electrice care utilizează combustibili din producția internă, dar numai pentru cantități anuale corespunzătoare unei energii primare de maximum 15% din cantitatea totală de combustibil echivalent, necesară pentru a produce energia electrică aferentă consumului brut final al țării". Prevederea reflectă una aproape identică din Directiva UE din 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice.
Fondul Proprietatea a cerut în proces și sesizarea CCR cu privire la presupusa neconstituționalitate a acestei prevederi, susținând că aceasta încalcă normele din Legea fundamentală privind libera concurență și regimul liber al economiei de piață. Curtea de Apel București a prorogat însă decizia cu privire la sesizarea CCR până la pronunțarea CJUE.
FP a pierdut inițial procesul în 2015, însă a făcut recurs, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus rejudecarea, în 2018. Recent, în rejudecare, Curtea de Apel București (CAB) a decis sesizarea CJUE.
"(...) dispune sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene spre a se pronunța, cu titlu preliminar, în litigiul care face obiectul prezentului dosar privind pe reclamantul Fondul Proprietatea SA, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, SC Complexul Energetic Hunedoara SA, Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica SA și Complexul Energetic Oltenia SA, respectiv intervenientul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, cu privire la interpretarea următoarelor norme europene: a) Art.107 și 108 alin.3 din TFUE, în sensul de a lămuri dacă «Adoptarea de către statul român a unei reglementări care prevede în favoarea a două societăți cu capital majoritar de stat: a.1. acordarea de acces prioritar la dispecerizare și obligația operatorului de transport și sistem de a achiziționa servicii tehnologice de sistem de la aceste societăți și a.2. acordarea de acces garantat la rețelele electrice pentru energia electrică produsă de cele două societăți care să asigure funcționarea continuă a acestora, reprezintă ajutor de stat în înțelesul art.107 TFUE, adică reprezintă o măsură finanțată de stat sau prin intermediul resurselor de stat, respectiv dacă are caracter selectiv și dacă poate afecta schimburile comerciale între statele membre. În ipoteza unui răspuns afirmativ, acest ajutor de stat era supus notificării prevăzute de art.108 alin.3 din TFUE? » b) art.15 alin.4. din Directiva 2009/72/CE a Consiliului European , în sensul de a lămuri dacă: « Acordarea de către statul român a unui drept de acces garantat la rețeaua electrică pentru două societăți cu capital majoritar de stat, care să asigure funcționarea continuă a acestora, este conformă cu dispozițiile art.15 alin.4 din Directiva nr.2009/72/CE?»", a hotărât CAB.
Fondul Proprietatea a demarat procesul din postura de acționar minoritar, cu 20% din capital, al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat, cu 80% din acțiuni. FP a susținut că măsurile de sprijin pentru CE Hunedoara și CE Oltenia dezavantajează Hidroelectrica, cu toate că Fondul este acționar minoritar și la CE Oltenia.
"(...) prin măsura luată de Guvern, statul român acordă CE Hunedoara și CE Oltenia un ajutor de stat, întrucât prin accesul preferențial la infrastuctură acestea vor beneficia de un avantaj comercial în fața competitorilor, prin aceea că le asigură continuitatea în producția de energie, activitatea lor neputând fi întreruptă prin ordin de dispecer, avantaje pe care ceilalți producători participanți la piața de energie nu le au. De asemenea, având în vedere că prețul energiei produse de CE Hunedoara și CE Oltenia este mult mai mare decât cel al energiei produse de Hidroelectrica, obligația Transelectrica de a achiziționa servicii tehnologice de sistem de la cei doi producători instituie un avantaj comercial față de ceilalți participanți la piața de echilibrare, în special față de Hidroelectrica. Fără să mai fie adus în discuție efectul acestei măsuri asupra consumatorilor finali, care evident vor trebui să plătească mai mult pentru energia consumată, întrucât costurile acestor servicii tehnologice de sistem se regăsesc pe factura fiecăruia", a reclamat FP în instanță, potrivit documentelor procesului.
Prima instanță, la care FP a pierdut procesul, a arătat însă că "însăși Hidroelectrica nu a considerat că îi sunt afectatate în vreun fel drepturile și interesele legitime prin emiterea actului, aceasta neînțelegând să întreprindă vreun demers în justiție pentru anularea acestuia".
Între timp, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvență și ar urma să i se șteargă datoriile față de stat, iar Complexul Energetic Oltenia a primit un împrumut de salvare și are în vedere elaborarea unui plan de decarbonare și restructurare.
Hidroelectrica poate fi listată pe piața de capital până la finalul acestui an sau, în cel mai rău caz, foarte devreme în cursul anului viitor, Guvernul urmând să decidă dacă listarea va fi doar la Bursa de Valori București (BVB) sau și la London Stock Exchange, a declarat recent, pentru Profit.ro, Karoly Borbely, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica și fost secretar de stat în Ministerul Energiei. Optimismul său nu este împărtășit de managerul de portofoliu al acționarului minoritar FP, Johan Meyer, care a declarat pentru Euromoney că, din cauza blocajului politic din România, listarea Hidroelectrica ar putea întârzia până în al doilea trimestru din 2021.
