Modificările pot fi văzute aici.
Investitorii au criticat și forma inițială a proiectului de norme, arătând că principalele măsuri de înăsprire a legislației racordării la rețele propuse de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), menite să elimine din ″coada″ la racordare proiectele ″speculative″, fără șanse reale de implementare și care diminuează artificial, pe hârtie, capacitatea rețelelor, sunt exagerate și de natură să afecteze negativ chiar proiectele serioase, aflate în stadii avansate de dezvoltare.
Asta în condițiile în care, în ultimele 2 luni și jumătate, premierul Ilie Bolojan a ″împins″ puternic subiectul pe agenda publică, acuzând că ″băieții deștepți″ cu ATR-uri (avize tehnice de racordare) ″speculative″ blochează sistemul energetic național și împiedică potențiala scădere a prețurilor la energie, care ar surveni dacă ar crește capacitatea de producție a României, prin implementarea proiectelor fezabile și finanțabile.
″În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării accelerate a investițiilor în sectorul energetic, numărul de avize tehnice de racordare (ATR) emise a crescut considerabil. În același timp, începând cu anul 2022, au fost puse în funcțiune peste 5,5 GW de capacități fotovoltaice și eoliene, care acoperă în timpul zilei, între 40% și 50% din producția de energie electrică. Cu toate acestea, există în continuare un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa și care cauzează o încărcare „scriptică” a rețelei.
Nevoia unui mecanism de filtrare care să descurajeze proiecte speculative este reală și recunoscută inclusiv de industrie, care a propus, încă din anul 2019, introducerea unor măsuri precum garanții pentru emiterea ATR-ului – măsură implementată abia în 2024. Industria este cea care a propus și încetarea automată a valabilității avizului de racordare în cazul în care proiectul nu obține autorizațiile necesare într-un termen prestabilit, idee preluată ulterior de ANRE. În forma actuală, însă, din dorința de a descuraja proiectele speculative, proiectul de reglementare impune condiții atât de restrictive încât afectează inclusiv investițiile cu șanse reale de implementare″, se afirmă într-un comunicat comun RWEA-RPIA.
Organizațiile arată că, în practică, dezvoltarea proiectelor este frecvent afectată de întârzieri în procesele de avizare, din cauza constrângerilor instituționale sau a capacității administrative limitate.
Un exemplu relevant, potrivit lor, este obținerea avizului de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru turbinele eoliene, unde, doar pentru depunerea cererii, termenele disponibile încep din iunie 2027. În acest context, asociațiile RPIA și RWEA subliniază că modificările nu trebuie să ignore propunerile formulate de mediul investițional.
″Facem apel la adoptarea unui regulament coerent și echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realitățile din teren, să susțină investițiile și să contribuie la accelerarea tranziției energetice. Este esențial ca România să mențină un cadru predictibil și competitiv.
Soluțiile propuse de asociațiile profesionale sunt în spiritul demersului ANRE, însă vizează stabilirea unor termene realiste, de 24 sau 36 de luni, pentru a evita blocarea proiectelor viabile.
Nu este justificată o abordare în care toți investitorii sunt tratați ca potențiali speculanți. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat și continuă să livreze la scară capacități noi în ultimii ani. Impunerea unor condiții disproporționate riscă să blocheze exact proiectele care pot fi implementate″, au spus reprezentanții RPIA și RWEA.
Potrivit estimărilor industriei, doar în faza de avizare au fost investite, până în prezent, peste 700 de milioane de euro în dezvoltarea de proiecte energetice, care generează efecte economice pe orizontală, susținând lanțuri valorice extinse – de la servicii de consultanță, inginerie și studii de specialitate până la furnizori și producători locali și activități conexe, ceea ce contribuie la competitivitatea economică a României.
Mai mult, la momentul actual, în sector activează peste 70.000 de angajați cu normă întreagă, urmând ca pentru atingerea țintelor asumate prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice – peste 10 GW în energie fotovoltaică și 7 GW în energie eoliană – numărul acestora să depășească 100.000 până în 2030.
Asociațiile avertizează asupra riscului reapariției unui blocaj în sectorul de producție de energie, în contextul modificărilor propuse la regulamentul de Racordare la rețeaua electrică. Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu. Efectele au fost semnificative, iar redobândirea atractivității investiționale a României a necesitat ani de zile și efort susținut, se spune în comunicat.
″De asemenea, un blocaj în dezvoltare înseamnă mai puține locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale și o presiune crescută asupra prețurilor la energie. Capacitățile din surse regenerabile, cele mai competitive ca preț, sunt esențiale pentru stabilizarea costurilor, așa cum arată exemplele din Spania și Portugalia.
În contextul actual, marcat de presiuni economice și geopolitice, precum și de obiective ambițioase de decarbonizare, menținerea predictibilității cadrului de reglementare este esențială, în condițiile în care fiecare MW instalat contează″, conchid organizațiile industriei energiei regenerabile.
