Plafonarea prețului de vânzare al gazelor naturale ar conduce la o discriminare a producției interne în raport cu importurile și la o concentrare și mai mare a pieței, ca urmare a faptului că cel mai mult au de suferit producătorii mici, susține, într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă ar reprezenta o măsură explicit anticoncurențială. În cazul în care ea va fi adoptată, va rezulta o discriminare a producției interne în raport cu importurile de gaze naturale. Vor fi afectați în primul rând producătorii mici, care depind de finanțarea externă și de împrumuturi pentru a își susține proiecte cu costuri de producție aferente mai mari. Ei sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere economic la astfel de șocuri și tot ei reprezintă baza competitivității și diversificării viitoare a pieței românești de gaze”, precizează Asociația.
Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, a justificat introducerea plafonului de 68 de lei/MWh prin faptul că piața este oligopolizată (cei doi mari producători, OMV Petrom și Romgaz, au o cotă de piață de peste 90%).
Pe lângă cele două companii mari, pe piață mai activează Amromco Energy (cu o cotă de piață de 2,41%, potrivit raportului ANRE din luna august), Stratum Energy (cotă de piață - 1,61%), Hunt Oil Company (cotă de piață - 1,28%), Mazarine Energy (0,21%), Foraj Sonde (0,15%) și Raffles Energy (0,03%).
Potrivit ROPEPCA, plafonarea prețului ar putea conduce la falimentul unora dintre acești mici producători și la o oligopolizare și mai mare a industriei.
În plus, limitarea prețului de vânzare al gazelor naturale nu numai că ar contraveni princiipiilor de funcționare a pieței și condițiilor acordurilor de concesiune în vigoare, dar ar pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a mai multor zăcăminte, ceea ce ar putea atrage închiderea acestora, cu impact asupra producției, a locurilor de muncă și a diversității sectorului de gaze românesc, cu efecte negative pe orizontală.
“Schimbarea radicală și imediată a cadrului de reglementare va anula validitatea oricărui calcul investițional pe termen lung. Vor fi puse în pericol investițiile planificate în programe de explorare a zăcămintelor noi, precum și de dezvoltare a celor mature, care ar fi permis mai multor producători să intre pe piață. Pe termen mediu și lung, odată cu reducerea competitivității și diversității de pe piața internă de gaze, o astfel de măsură va conduce la creșterea dependenței de sursele externe. Creșterea cantităților importate va genera un impact negativ atât în ceea ce privește siguranța în aprovizionare a consumatorilor, cât și asupra balanței de cont curent”, se precizează în comunicat.
