După înființarea companiei Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 5 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, ar putea fi implementată și partea a doua a înțelegerii din Memorandumul încheiat de Guvern în 2013 cu KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, respectiv preluarea de către KMG International a unei cote de 26,7% din participația de aproape 45% din acțiunile Rompetrol Rafinare aflată în posesia Ministerului Energiei, contra unei sume minime de 200 milioane dolari.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, ministerul a lansat o licitație pentru a achiziționa "Servicii de consultanță juridică pentru implementarea strategiei de privatizare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 626/28.07.2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participația deținută de statul român la Societatea "Rompetrol Rafinare" - SA Constanța".
Graba Executivului pare mare, dat fiind că termenul limită de trimitere a ofertelor este 4 ianuarie 2019, adică înainte de Bobotează și de Sfântul Ion. Pe 4 ianuarie vor fi și deschise ofertele.
Contractul de consultanță, estimat la circa 233.000 lei, implică oferirea de asistență în elaborarea, de către Ministerul Energiei, a documentelor necesare întocmirii dosarului de privatizare, analizarea documentației de privatizare înaintate Ministerului Energiei de către Rompetrol Rafinare, întocmirea documentației de ofertă pentru privatizare, care poate cuprinde dosarul de prezentare al societății, anunțul publicitar, proiectul contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni și alte asemenea, asistență în elaborarea de note, rapoarte, informări și alte documente legate de pregătirea procesului de privatizare, emiterea opiniei legale privind documentația de privatizare și de ofertă, inclusiv nota și/sau documentația de ofertă pentru privatizare, asistență în implementarea oricăror altor demersuri, de natură juridică, prevăzute de legislația in vigoare, necesare pentru pregătirea procesului de privatizare, precum și asistență în adoptarea și implementarea oricăror altor măsuri legale care se impun pe parcursul derulării procesului de pregătire a privatizării Rompetrol Rafinare.
"Săptămâna viitoare vom prelungi din nou Memorandumul de înțelegere cu KMG International și sper ca până la jumătatea anului viitor să avem procedura de licitație cât mai aproape de a fi realizată. Am finalizat deocamdată achiziția serviciilor juridice necesare pentru organizarea acestei licitații", a spus Tudorache, răspunzând unei întrebări din partea presei.
În prezent, KMG International deține direct 48,11% din Rompetrol Rafinare, în timp ce Ministerul Energiei are un pachet de 44,69% din acțiunile companiei. Rompetrol Financial Group și Rompetrol Well Services, ambele controlate de KMG International, dețin participații de 6,7405%, respectiv 0,0498% din capitalul RRC.
HG-ul din 2015 privind strategia de privatizare a Rompetrol Rafinare prevede că vânzarea pachetului minoritar de 26,6959% din capitalul social al RRC deținut în prezent de Ministerul Energiei se va face prin derularea unei proceduri de vânzare prin licitație cu strigare, "cu acordarea dreptului de preferință persoanei juridice/fizice ofertante care face dovada că este investitorul care deține pachetul majoritar de acțiuni al societății". Prețul minim de adjudecare este de 200 de milioane de dolari sau echivalentul în lei al acestei sume.
În acest moment, valoarea de piață a 26,6959% din acțiunile RRC, conform cotației de la BVB, este de circa 577 milioane lei, adică cam 140,3 milioane dolari la actualul curs dolar/leu, cu 30% sub prețul minim de 200 milioane dolari țintat de Guvern și convenit cu partea kazahă.
Dacă câștigătorul licitației va fi KMG International, atunci vor fi aplicate prevederile din Memorandumul din 2013, potrivit cărora 175 milioane dolari SUA va fi prețul de vânzare al acțiunilor, iar restul de 25 milioane, prima convenită de părți pentru dobândirea de către KMG a majorității absolute de vot în RRC, care îi va permite, conform Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu RRC. Suma de 200 milioane dolari va fi plătită de kazahi într-o singură tranșă.
Ministerul Energiei nu va putea înstrăina timp de 3 ani restul de acțiuni deținute în RRC și reprezentând 18% din capitalul social al acesteia (Acțiunile Rămase), iar în această perioadă nu va interveni nicio reducere sau diluare a participației statului la companue, prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă. După expirarea perioadei de interdicție la înstrăinare, Ministerul Energiei va avea dreptul de a dispune de acțiunile rămase, în totalitate sau în parte, iar KMG International va participa la orice procedură de privatizare prin care statul va vinde acțiunile rămase, oferind un preț care să reflectăe valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată la momentul vânzării.
Totodată, KMG International va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea acțiunilor rămase în posesia statului.
În iulie anul acesta, reprezentanții KMG declarau, pentru Reuters, că demersurile de achiziție a acțiunilor RRC de la statul român sunt în desfășurare și că ar putea fi finalizată în acest an sau în 2019. În toamna anului 2016, Ministerul Energiei a propus în Guvern, printr-un Memorandum, "vânzarea unui pachet de acțiuni de 26,6959% din acțiunile deținute de stat, prin licitație publică cu strigare", însă de atunci nu s-a realizat nimic în acest sens.
În noiembrie 2017, ministrul de atunci al Energiei, Toma Petcu, declara că ministerul nu va prelungi memorandumul din 2013 cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-și plătească datoria istorică către stat pentru a-și dovedi buna credință, inclusiv din cauza faptului că respectivul memorandum conține o prevedere potrivit căreia acesta devine nul dacă DIICOT trimite în instanță dosarul penal Rompetrol 2, ceea ce nu s-a întâmplat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în mai 2018 cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International și o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2, în care estimarea inițială a prejudiciului se ridica la aproape 770 milioane dolari. Decizia ÎCCJ a fost definitivă.
Cele trei companii solicitaseră și sesizarea Curții Constituționale, reclamând ca neconstituționale două articole din Codul de Procedură Penală. Instanța supremă a respins și această cerere, contestatoarele având posibilitatea să facă recurs. Solicitarea de ridicare a sechestrului fusese depusă după ce, în aprilie, procurorii DIICOT au anulat 3 ordonanțe de extindere a urmării penale în acest dosar, emise în 2017.
Ana și Maria Patriciu, fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei lui Muammar Gaddafi, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.
