Profit.ro.a remarcat faptul că România se află la mâna Bulgariei, lumina din casele românilor depinzând nu de deciziile autorităților de la București, ci de cele ale celor de la Sofia, care au anunțat că ar putea, la rândul lor, să închidă centrala nucleară de la Kozlodui, de 2.000 MW (exact cât importă seara și noaptea România din Bulgaria).
Iar o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) confirmă acum acest lucru.
Pentru acoperirea consumului intern, în special la orele de vârf de seară, când ar putea ajunge la 8.000 MW, în absența celor 1400 MW produși la Cernavodă, sistemul energetic din România are mai degrabă nevoie de noroc, decât de cunoștințe.
Condițiile necesare, însă care și ele s-ar putea dovedi insuficiente, sunt păstrarea de către Bulgaria în funcțiune a centralei nucleare de la Kozlodui (de 2.000 MW), a actualului nivel de producție al centralei nucleare maghiare de la Paks, tenmperarea consumului maxim de seară în jurul a 7.000–7.300 MWh și disponibilitatea unui producții interne de cel puțin 4.000 MW la orele de vârf.
„Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică.
Problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.000 MW. Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan 3.000 MW disponibili pentru vânzare”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Pentru că nu numai sistemul energetic din România, ci și cele ale vecinilor se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.
Bulgaria – cea mai importantă sursă de import
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea.
Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară.
Export probabil către România: 500–900 MW.
Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator.
Ungaria – capacitate de transport, dar energie insuficientă
Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum.
Import posibil din direcția Ungaria: 700–1.200 MW, însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.
Dacă se mai oprește un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks pierde încă două unități, Ungaria devine un mare importator și nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România.
Serbia – sursă foarte vulnerabilă
Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală.
Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.
Chiar și în cazul unui scenariu pozitiv, prețurile spot ale energiei vor crește semnificativ.
„Pentru 31 iulie, aș considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh și un vârf de 3.000 lei/MWh”, afirmă Chisăliță.
În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400–500 MW nucleari înainte de închiderea pieței, media poate urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăși 5.000 lei/MWh.
Miercuri seară, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel către consumatorii casnici, dar și industriali, să-și reducă voluntar nivelul consumului la orele de seară.
„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali, să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, atunci când avem un deficit de energie. În rest, nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei, pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat, treptat s-a dezvoltat și stocarea", a spus Bolojan.
″Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată, necesarul de consum urmând să fie acoperit integral. În funcție de evoluția situației, autoritățile și operatorii din sectorul energetic vor aplica măsurile operative necesare pentru asigurarea funcționării stabile și în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național″, a transmis Ministerul Energiei.
Potrivit SNN, unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) fie în seara zilei de 29 iulie 2026, fie în dimineața zilei de 30 iulie 2026, în funcție de scăderea nivelui Dunării.
Potrivit datelor Transelectrica, deconectarea unității 2 va fi finalizată mâine la ora 13. Estimarea actuală a operatorului sistemului energetic național este că aceasta va fi repornită pe 10 august, iar reactorul 1 – pe 4 august.
″Similar opririi unității 1, unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă. Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA)″, se arată în comunicatul companiei.
În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau ambele dacă situația o impune.
Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor, a explicat SNN.
″SN Nuclearelectrica SA monitorizează în mod continuu evoluția nivelului fluviului Dunărea și colaborează cu instituțiile abilitate în vederea identificării momentului propice pentru reconectarea CNE Cernavodă la SEN, cu respectarea normelor de securitate nucleară și a procedurilor interne aplicabile în astfel de situații. SNN va emite un comunicat la momentul reconectării fiecărei unități CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național″, se mai menționează în comunicat.
În Franța, cea mai mare putere nucleară civilă a continentului, vor fi oprite mâine reactoare ce însumează 6.800 MW, circa 10,8% din totalul puterii instalate, în creștere de la 6% miercuri, a anunțat operatorul de stat EDF.
