Lichidatorul companiei de asigurări City Insurance, fostul lider al pieței RCA din România, care a intrat definitiv în faliment în urmă cu 3 ani, într-unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de acest tip din istoria industriei locale de profil, soldat cu o masă credală de peste 2 miliarde de lei, vrea să recupereze banii plătiți de asigurător în 2020 și 2021 celor 3 membri ai unui așa-numit ″Comitet Consultativ pentru Riscuri Globale″, constituit atunci la nivelul companiei ″în scopuri de imagine/reputație și de găsire a unui potențial investitor″, potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În 2020, City Insurance a anunțat oficial înființarea Comitetului, transmițând că cei 3 aveau ″sarcina de a consilia conducerea companiei atât asupra oportunităților, cât și a provocărilor generate la nivel global″, în contextul pandemiei COVID-19, și prezentând inițiativa ca fiind ″o parte critică a consolidării strategiei sale de business″.
Membrii Comitetului Consultativ pentru Riscuri Globale au fost plătiți de City Insurance, în 2020 și 2021, cu suma totală de peste 1 milion de lei, respectiv circa 202.000 euro, relevă sursa citată.
În septembrie 2021, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis retragerea autorizației de funcționare a City Insurance, din cauza insuficienței capitalului și a deteriorării solvabilității, iar contractele cu membrii Comitetului au încetat de drept.
După circa un an de la pronunțarea falimentului City Insurance, în iunie 2023, lichidatorul judiciar a intentat proces pentru anularea ″operațiunilor comerciale″ menționate, argumentând că ″prestația societății City Insurance SA o depășește în mod vădit pe cea primită de către pârâți″ și cerând instanței să-i oblige pe aceștia să restituie banii primiți.
Procesul a fost deschis în baza prevederii din Legea insolvenței potrivit căreia printre atribuțiile lichidatorului judiciar se numără ″introducerea de acțiuni pentru anularea (...) transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a (...) valorii altor prestații, executate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare în dauna creditorilor de asigurări prin: (...) 2. operațiuni comerciale în care prestația societății de asigurare/reasigurare debitoare o depășește în mod vădit pe cea primită, efectuate în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii″.
Lichidatorul judiciar al City Insurance a pierdut recent procesul în primă instanță, însă poate face apel.
Argumentul tribunalului a fost că solicitarea reclamantului nu ține de Legea insolvenței: ″Nu se invocă disproporția vădită dintre prețul asumat contractual de debitoare (City Insurance - n.r.) și obiectul contractului, ci inexistența prestației din partea pârâților, așadar neîndeplinirea obligației contractuale a acestora, aspect ce ține de executarea contractului și de restituirea prestațiilor, pentru care lichidatorul judiciar are la dispoziție alte pârghii, precum și dispoziții speciale privind competența″.
Cei 3 pârâți sunt Kevin Hulbert - fost șef de birou al CIA în Pakistan și ex-membru în President’s Intelligence Advisory Board (PIAB) în primul mandat de președinte SUA al lui Donald Trump (plătit de City Insurance cu aproape 525.000 lei), Federico Trillo – fost ministru al Apărării în Spania (peste 241.000 lei), și Sunil Sabharwal, fost director în Fondul Monetar Internațional (FMI) (peste 241.000 lei).
Autoprezentările lor complete din instanță pot fi citite la finalul articolului.
Potrivit documentelor din dosar, cei 3 s-au întâlnit, în noiembrie 2019, la Londra, cu ″un mediator (Thomas Antoniaidis - Managing Director la Criticai Publics)″, care le-a propus să facă parte din viitorul Comitet Consultativ pentru Riscuri Globale al City Insurance, întrucât compania ″avea o reputație proastă în rândul clienților/organismelor de reglementare″, înființarea Comitetului fiind ″o chestiune de imagine, pentru a da o mai bună reputație companiei, apelând la personalități cu o imagine și expunere internațională″, dar și un demers de căutare a unui ″potențial investitor″.
Contractele au fost semnate în decembrie 2019, iar Comitetul a fost înființat oficial în primăvara lui 2020.
Membrii fostului Comitet Consultativ s-au apărat în instanță arătând că nu se poate spune că au primit prea mulți bani, raportat atât la munca lor pentru City Insurance, cât și la imaginea și reputația lor, menționând că au respectat întrutotul contractele (ce includeau și clauze de neconcurență), care prevedeau că trebuie să fie permanent ″la dispoziția companiei pentru a oferi direcții și sfaturi de afaceri″, atât prin dialoguri telefonice și prin e-mail, cât și prin întâlniri cu conducerea City Insurance.
″Cu titlu de exemplu, a învederat că: a avut constant discuții cu ceilalți membri ai Comitetul Consultativ pentru Riscuri Globale al City Insurance, în contextul pandemiei COVID-19, pentru evaluarea impactului acesteia. S-a aflat în contact cu ambasada Spaniei în România, a inițiat alături de ceilalți membri pregătirea potențialelor călătorii la București pentru analiza rezultatelor City, chestiune care s-a dovedit imposibilă din cauza restricțiilor de călătorie. În încercarea de a găsi un potențial investitor, am solicitat materiale precum pitch-deck sau ceva similar, în care să poată fi văzute cifrele companiei, precum și orice date financiare (…).
″În perioada aprilie/septembrie 2020 a depus diligențe pentru găsirea unui potențial cumpărător. Au existat mai multe contacte cu o persoană (Matt Fairfield), care se pare că era interesat să investească și, deși am avut apeluri constante, nu a putut avansa în negocieri, din cauza lipsei materialelor solicitate. Prin urmare, având în vedere cooptarea pârâtului ca membru al Comitetului Consultativ pentru Riscuri Globale al City Insurance, plățile efectuate de debitoare, în cuantum de 50.000 euro, cu titlu de remunerație a pârâtului în baza contractului de consultanță nu pot fi considerate dezechilibrate în raport de imaginea și reputația pârâtului, precum și în raport de munca depusă pe parcursul anului 2020 ca membru al Comitetul Consultativ pentru Riscuri Globale al City Insurance, sub imperiul pandemiei de COVID″, a susținut Federico Trillo.
La rândul său, Kevin Hulbert ″a învederat că a îndeplinit următoarele activități în executarea contractului de consultanță (…): a avut constant discuții cu ceilalți membri ai Comitetului Consultativ pentru Riscuri Globale al City Insurance și cu mediatorul Criticai Publics Limited, a inițiat, alături de ceilalți membri, pregătirea potențialelor călătorii la București pentru analiza rezultatele City Insurance, chestiune care s-a dovedit imposibilă din cauza restricțiilor de călătorie, a dus la îndeplinire obiectivului principal al contractului (…), a gestionat și a administrat activitățile Comitetului Consultativ Strategic Global în vederea îndeplinirii obiectului de activitate al City Insurance, a stabilit și a implementat strategiile referitoare la activitatea City Insurance.
(…) pârâtul a fost disponibil pe tot parcursul derulării contractului. A fost prezent, conform prevederilor contractuale, la sediul City Insurance de trei ori, o dată pentru o întâlnire introductivă și apoi pentru alte două întâlniri cu membrii Comitetului Consultativ Strategic Global al City Insurance și cu managementul City Insurance. Subsecvent, alte vizite nu au fost posibile din cauza pandemiei COVID, dar întâlnirile virtuale au continuat″.
Potrivit lichidatorului judiciar, principalele motive care au dus la intrarea în faliment a City Insurance au fost vânzarea polițelor de asigurare sub tariful notificat, lipsa demersurilor pentru recuperarea creanțelor de la reasigurători, neplata la timp a daunelor, pierderi constante la nivelul filialelor din Grecia și Italia, nerecuperarea creanțelor în regrese și împrumuturi fără substanță economică în valoare de 125 milioane de euro.
"Printre cauzele operaționale din activitatea de asigurare se numără un deficit semnificativ, de 1,2 miliarde de lei, rezultat din vânzarea polițelor sub tariful notificat cu scopul de a crește cota de piață, după cum reiese din analiza activității City Insurance în perioada 2018 – 2021. De asemenea, pierderi suplimentare de 422 de milioane de lei au fost generate de faptul că City nu a efectuat demersuri pentru recuperarea creanțelor din reasigurare, în timp ce alte 54 de milioane de lei au rezultat din incapacitatea societății de a recupera creanțele din regrese", a concluzionat lichidatorul.
Altă sursă de pierderi a fost neplata la timp a daunelor, care a dus la plăți de penalități și cheltuieli de executare de peste 45 milioane de lei, iar pierderile constante de la nivelul filialelor din Grecia și Italia pe perioada 2017-2021 au creat un deficit de 185 milioane lei.
Au existat, de asemenea, deficiențe în legătură cu gestionarea fondurilor bănești. Astfel, City Insurance ar fi achitat, conform sursei citate, dobânzi și comision de succes în valoare de 147 milioane de lei, aferente unor împrumuturi de la acționarul majoritar și de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de către companie.
La acestea s-au adăugat pierderi de 57 de milioane de lei generate de nerecuperarea unor împrumuturi acordate societății afiliate City Invest & Management. Acești bani ar fi fost dați pentru achiziționarea de drepturi litigioase în raport cu statul.
Alte surse de pierderi sunt reprezentate de unele tranzacții imobiliare cu terenuri achiziționate la valori ridicate, în perioada 2012 – 2014, care ulterior au fost vândute la prețuri inferioare în perioada 2019-2020, rezultând de aici o diferență de 42,6 milioane de lei, mai este arătat de sursa citată.
Kevin Hulbert. Sursă foto: https://xkgroup.org/ Federico Trillo. Sursă foto: Wikipedia Sunil Sabharwal. Sursă foto: Linkedin
