Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: Datoria publică a statului este foarte importantă, întrucât, în final, cei care plătesc sunt tot cetățenii. Populația ar trebui să fie interesată de datoria pe care Guvernul o acumulează în numele tuturor românilor, dar și de cât de grea va fi povara de plată. Trebuie menționat că statele plătesc mai rar datoria și obișnuiesc să p rostogolească, adică să împrumute din nou pentru a face o plată. Un stoc mare de datorie și venituri mici pot pune, însă, probleme la administrarea unui stoc mare de datorie publică, inclusiv în ce privește plata dobânzilor.
De exemplu, România pierdere anual doar din TVA pe care nu reușește să-l colecteze, peste 6 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.
O raportare și la venituri, nu doar la PIB a datoriei are sens mai ales în cazul României, din cauza capacității mai reduse a autorităților de a colecta taxe, dar și prin prisma acțiunilor acestora de a tergiversa modernizarea ANAF, schimbare care ar diminua substanțial evaziunea, aducândmai mulți bani la buget.
În funcție de cât reprezintă datoria publică din PIB, mai bine ca România stau în rândul celor 28 de state UE doar Estonia - 8,7% din PIB, Luxemburg - 23%, Bulgaria - 25,6% și Cehia - 34,7%, arată date Eurostat consultate de Profit.ro.
Dacă raportăm datoria la veniturile anuale la buget, alte trei state UE, pe lângă cele de mai sus, se situează în fața României, cu o situație financiară mai stabilă.
Țările care stau mai bine la acest raport sunt Estonia - cu o datorie care reprezintă dooar 22,5% din veniturile anuale la buget, urmată de Luxemburg - 51,6%, Danemarca - 67,8%, Bulgaria - 70,9%, Suedia - 78,6%, Cehia - 88,2% și Letonia - 88,2%.
România, cu o datorie un pic mai mare decât veniturile totale ale statului dintr-un an, 112% mai exact, se situează sub media UE. Astfel, pentru a plăti întreaga datorie publică de 12.550 miliarde de euro, statele UE ar fi trebuit să folosească aproape toate veniturile pe doi ani.
Chiar dacă în funcție de cât reprezintă datoria publică din veniturile statului, România nu stă la fel de bine ca la datoria raportată în PIB, situația nu reprezintă o problemă pentru stat în prezent.
| Datorie (miliarde euro) | Venituri buget (miliarde euro) | Datoria ca procentaj în venituri anuale | Îndatorarea ca pondere în PIB | Venituri buget pondere în PIB | |
|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Eurpeană | 12.550 | 6.886,8 | 182,24% | 81,6% | 44,8% |
| Zona euro | 9.731 | 5.162,4 | 188,51% | 86,8% | 46,1% |
| Estonia | 2 | 9,2 | 22,47% | 8,7% | 38,9% |
| Luxemburg | 12,7 | 24,6 | 51,64% | 23% | 44,5% |
| Danemarca | 103,8 | 153,2 | 67,75% | 35,5% | 52,3% |
| Bulgaria | 13,2 | 18,7 | 70,85% | 25,6% | 36,2% |
| Suedia | 189,9 | 241,5 | 78,63% | 40,8% | 50,8% |
| Cehia | 68,5 | 77,65 | 88,23% | 34,7% | 40,5% |
| Letonia | 10,8 | 10 | 107,38% | 40% | 37,2% |
| România | 64,6 | 57,8 | 111,92% | 35,1% | 30,7% |
| Finlanda | 137,3 | 119,2 | 115,1% | 61,3% | 53,3% |
| Lituania | 16,6 | 14,2 | 117,28% | 39,4% | 33,6% |
| Malta | 5,7 | 4,4 | 128,18% | 50,2% | 39,7% |
| Slovacia | 43,2 | 33,4 | 129,26% | 50,9% | 39,4% |
| Polonia | 240,8 | 185,5 | 129,8% | 50,6% | 39,7% |
| Olanda | 419,8 | 322,2 | 130,28% | 57% | 43,7% |
| Germania | 2.092,8 | 1.473,8 | 141,99% | 63,9% | 45% |
| Austria | 289,7 | 178,8 | 161,95% | 78,3% | 48,4% |
| Ungaria | 90,5 | 55,4 | 163,31% | 73,3% | 44,7% |
| Croația | 38 | 22,5 | 169,54% | 77,5% | 45,8% |
| Slovenia | 31,8 | 18,6 | 171,35% | 74,1% | 43,2% |
| Franța | 2.257,8 | 1.232,7 | 183,16% | 98,5% | 53,8% |
| Belgia | 454 | 225,1 | 201,67% | 103,4% | 51,3% |
| Marea Britanie | 2.013 | 912,2 | 220,69% | 87,1% | 39,1% |
| Cipru | 18,8 | 76,9 | 244,71% | 96,1% | 39,3% |
| Spania | 1.144,4 | 442,2 | 258,79% | 98,1% | 37,9% |
| Irlanda | 201,3 | 76,5 | 262,99% | 68,4% | 26% |
| Italia | 2.263,5 | 799,7 | 283,04% | 131,2% | 46,4% |
| Portugalia | 242,8 | 83,1 | 292,15% | 124,8% | 42,7% |
| Grecia | 317,4 | 86,7 | 366,24% | 176,1% | 48,1% |
Datele Eurostat valabile la finele anului 2017
