Economiștii se așteaptă Banca Națională a României să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,25% în ședința de astăzi, deși un avans de 0,5 puncte procentuale ar fi mai potrivit, având în vedere inflația ridicată și pozițiile mai restrictive ale celorlalte bănci centrale din regiune.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: BNR a rămas cu cea mai mică rată cheie din regiune, valoarea sa reală fiind adânc în teritoriu negativ.
De asemenea interesant: Banca Cehiei a crescut, săptămâna trecută, dobânda cheie cu 0,75 puncte procentuale, la 4,5%. Marți, Banca Națională a Poloniei a majorat rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 2,75%. În Ungaria, dobânda cheie este la 2,9%.
BNR a crescut dobânda cheie cu câte 0,25 puncte procentuale la fiecare din ultimele trei ședințe de politică monetară și a ajuns la 2%. Analiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă la o majorare tot de 0,25 puncte procentuale astăzi, în a doua ședință din acest an, până la 2,25%.
”Vedem multe motive ca BNR să accelereze ciclul de creștere a dobânzilor și bănuim că cei mai mulți dintre cei care urmăresc banca centrală gândesc la fel. BNR a rămas impasibilă la îndemnurile de a prinde din urmă celelalte bănci din Europa Centrală și de Est în privința creșterilor de dobândă. Având în vedere retorica BNR, ne așteptăm să rămână pe autopilot și să livreze încă o creștere de 25 de puncte de bază”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Inflația a ajuns anul trecut la 8,2%, cu mult peste prognozele de la începutul anului și în afara țintei de 1,5-3,5%. De altfel, rata inflației este estimată să rămână ridicată și în acest an, la aproape 6%. Inflația este ridicată în toată regiunea, dar celelalte bănci centrale au luat măsuri mai ferme de întărire a politicii monetare.
Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, crede că este momentul ca BNR să accelereze ritmul de creștere al dobânzilor și că un avans de 0,5 puncte procentuale este justificat, dar nu exclude ca BNR să rămână la pasul de 0,25 pp cu care ne-a obișnuit. Inflația ar urma să rămână peste țintă timp de încă doi ani, și inclusiv inflația de bază, mai relevantă pentru politica monetară, a ajuns la 4,7% și ar putea sări până la 6%.
”Credem în continuare că România nu poate menține în mod sustenabil rata cheie sub nivelul celor trei țări comparabile din regiune. Totuși, dacă stă destul de aproape de grup în timp ce ajustează condițiile de lichiditate din când în când astfel încât rata Lombard, care e mai mare cu 1 pp decât dobânda cheie, să devină mai relevantă, ar putea fi suficient pentru 2022 cel puțin”, arată Tătaru.
Mai mulți economiști opinează că instrumentul principal de intervenție al BNR a devenit rata Lombard, acum la 3%, având în vedere că se prefigurează că BNR va ține lichiditatea strânsă în piață, ceea ce va duce dobânzile peste rata cheie. În ianuarie banca centrală a preferat să ofere, însă, băncilor bani la preț redus prin operațiuni repo, deși putea să le lase să apeleze la Lombard, ceea ce a dus la o scădere importantă a dobânzilor – care a fost anulată însă în februarie.
Economistul BCR estimează că BNR va aduce rata cheie la 3% până la jumătatea anului și la 3,5% până la finele lui decembrie. ING vede, de asemenea, dobânda la 3,5% până la finele acestui an și o rată maximă de 4% în prima parte a lui 2023.
BNR s-a arătat preocupată de încetinirea creșterii economice în ultimele decizii - la precedentele două decizii doi membri ai Consiliului de Administrație au votat pentru o majorare de 0,5 puncte a ratei cheie. O creștere mai mică a economiei înseamnă presiuni mai mici din partea cererii pe creșterea prețurilor. Pe de altă parte, scumpirea energiei a generat mare parte din puseul inflaționist, și banca centrală arată că o intervenție n-ar avea niciun rezultat aici, fiind un șoc de ofertă, deși efectele de runda a doua – scumpirile în lanț ca urmare a costurilor mai mari de producție – au început să apară.
ING crede că România a avut o creștere economică încă robustă în trimestrul al patrulea al anului trecut, pe fondul avansului comerțului retail cu 0,5% față de trimestrul precedent și a majorării cheltuielilor guvernamentale – în decembrie s-a cheltuit circa 2% din produsul intern brut. Estimarea de creștere a ING este de 6,5% pe anul trecut și 4,5% în acest an, în timp ce prognoza Erste arată 6,4% în 2021 și 4% în 2022.
UniCredit arată, în raportul trimestrial, că se așteaptă ca dinamica economiei să încetinească de la 6,4% în 2021 la 3,7% în acest an. Inflația ar urma să rămână însă ridicată - creșterile de prețuri la alimente sunt estimate la aproape 10% la finele acestui an, fiind responsabile pentru jumătate din rata principală și pentru două treimi din cea de bază. Inflația ar putea scădea în 2023, în condițiile în care veniturile reale ale populației vor fi erodate în acest an, arată UniCredit. De altfel, creșterea prețurilor a depășit deja avansul salariului mediu.
Banca italiană estimează că BNR se va opri cu creșterile de dobânzi la 3% în acest an și va opera în piață prin sterilizări de lichiditate și intervenții valutare ce vor împinge ratele efective la 4% în situațiile în care va exista presiune pe cursul de schimb. Banca centrală ar putea muta coridorul de tranzacționare a leului la 5-5,1 în primul trimestru din acest an, ceea ce ar fi insuficient însă să corecteze pierderea de competitivitate externă. ”Leul este cea mai scumpă monedă din UE și acest lucru este reflectat în deficitul de cont curent, care este probabil să rămână la peste 6% în 2022-2023”, arată UniCredit.
Deficitul extern este printre preocupările băncii centrale, dar controlul cursului s-a arătat mai important întotdeauna, un argument pentru BNR fiind impactul mare pe care deprecierea leului o are în inflație. Leul a fost cea mai puțin volatilă monedă din regiune în acest an și BCR estimează că în acest an deprecierea va fi limitată la 1,3% până la 5,05/euro, mai mică decât cea de anul trecut.
