Obligațiunile de trezorerie ale SUA trec prin unul dintre cele mai mari valuri de lichidare din aprilie 2025, când anunțul privind tarifele al lui Donald Trump a declanșat turbulențe financiare globale.
Acum, catalizatorul este altul, dar la fel de îngrijorător: inflația persistă, Rezerva Federală se pregătește pentru majorări mai agresive ale ratelor dobânzilor, iar investitorii se grăbesc să abandoneze obligațiunile americane, scrie Hotnews.
Randamentul obligațiunii de trezorerie pe 10 ani a crescut la 5% marți seară, în timp ce cea pe 2 ani, considerată deosebit de sensibilă la așteptările privind ratele dobânzilor Fed, a crescut cu până la 21 de puncte de bază, ajungând la 4,77%.
Conform Bloomberg, creșterea pe 2 ani este pe cale să fie cea mai mare schimbare zilnică de la turbulențele provocate de anunțul politicii tarifare a lui Trump, acum aproximativ un an și jumătate.
Lichidarea bruscă nu se limitează la o singură clasă de active. Se răspândește pe întreaga curbă a randamentului, readucând în prim-plan temerea că prețul banilor în SUA va rămâne ridicat mult mai mult decât anticipaseră piețele.
Cel mai mare șoc din aprilie 2025
Comparația cu aprilie 2025 este deosebit de semnificativă.
La acea vreme, anunțul lui Donald Trump privind tarifele extinse a provocat turbulențe puternice pe piețele internaționale, investitorii revizuindu-și brusc evaluările asupra economiei americane.
Astăzi, piața obligațiunilor este din nou în centrul atenției, deoarece datele privind inflația din octombrie întăresc evaluarea că Fed va trebui să adopte o politică monetară și mai restrictivă.
Randamentul obligațiunii Trezoreriei SUA pe 2 ani a crescut cu până la 21 de puncte de bază, ajungând la 4,77%, conform datelor Bloomberg.
În același timp, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins 5%, în creștere cu aproximativ 14 puncte de bază, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 30 de ani s-a consolidat cu peste 11 puncte de bază, ajungând la 5,37%.
Mișcările vin la doar o lună după ce randamentele obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 și 30 de ani au atins maximele ultimilor 24 de ani.
Aceasta este o evoluție cu consecințe economice mai ample, deoarece obligațiunea americană pe 10 ani este un indicator de referință pentru costul împrumuturilor nu numai în SUA, ci și pe piețele financiare internaționale.
Inflația care a răsturnat așteptările
Motivul noului val de lichidări a fost anunțarea indicelui prețurilor de consum pentru luna octombrie.
Indicele principal a crescut cu 0,4% lunar, față de estimările de 0,3%. Depășirea previziunilor a fost suficientă pentru a provoca o nouă reevaluare a așteptărilor privind rata dobânzii.
Și mai îngrijorătoare pentru Fed a fost imaginea inflației de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei. Indicele structural a crescut lunar cu 0,3%, față de o prognoză de 0,2%, menținându-se în același ritm ca în septembrie.
Datele sugerează că presiunile inflaționiste nu se reduc atât de repede pe cât și-ar dori banca centrală a SUA.
Și asta se traduce într-o preocupare cheie pentru piețe: Fed ar putea fi nevoită nu doar să majoreze din nou ratele dobânzilor, ci să acționeze mai rapid și mai agresiv.
Avertismentul FED: Ar putea urma o majorare brutală a dobânzii în decembrie
Climatul a fost agravat și mai mult de declarațiile lui Christopher Waller, un oficial al Rezervei Federale.
Vorbind la o conferință a băncilor centrale de la Londra, Waller a avertizat că, dacă datele privind inflația vor continua să depășească așteptările, ar trebui luată în considerare o intervenție mai brutală.
„Cred că o majorare a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază ar trebui luată în considerare la reuniunea din decembrie”, a spus el.
Luna trecută, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a votat pentru menținerea neschimbată a dobânzii de referință, optând pentru o abordare prudentă în lupta împotriva inflației, în pofida dovezilor tot mai numeroase că presiunile asupra prețurilor se dovedesc mai persistente decât sperau factorii de decizie.
Într-o decizie anticipată pe scară largă, Comitetul Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) a menținut dobânda de politică monetară în intervalul 3,75%–4%, nivel la care se află de când banca centrală a aprobat o majorare de 0,25 puncte procentuale, în septembrie.
„Inflația rămâne ridicată”, se arată în comunicatul publicat după reuniune. „Acumularea de informații suplimentare va ajuta Comitetul să determine orientarea adecvată a politicii monetare pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la obiectivul de 2% al Comitetului. Comitetul va asigura stabilitatea prețurilor.”
Doi dintre cei 12 membri cu drept de vot ai FOMC s-au opus deciziei: guvernatoarea Lisa Cook și președinta Rezervei Federale din Cleveland, Beth Hammack. Ambele au susținut majorarea dobânzii cu 0,25 puncte procentuale.
Inflația se menține peste obiectivul de 2% al Fed de mai bine de cinci ani, iar ritmul creșterii prețurilor s-a accelerat după reuniunea din septembrie.
Warsh a reafirmat atunci ținta de inflație de 2% a Fed, pe care a numit-o o țintă ”fermă și fixă”. Inflația măsurată prin indicele PCE a fost de 3,7% în iulie, iar indicele prețurilor de consum indică o rată de 3,4%.
Șeful Fed a arătat că 54% dintre componentele indicelui PCE au înregistrat în ultimele 12 luni o inflație anualizată de peste 3%. În opinia sa, diferiții indicatori transmit același semnal: inflația rămâne prea ridicată.
Warsh a precizat și că dobânzile pe termen scurt rămân principalul instrument al Fed pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Mesajul este mai dur decât cel transmis după ședința din iulie, când banca centrală a menținut rata dobânzii la 3,5%-3,75%.
AI nu va dicta deocamdată politica monetară
Warsh a temperat și ideea că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea justifica în prezent reducerea dobânzilor. Fed analizează efectele AI asupra economiei, însă aceste evoluții nu influențează momentan deciziile de politică monetară.
El nu a oferit o indicație explicită privind decizia din septembrie, dar discursul sugerează că o majorare a dobânzilor este o opțiune reală dacă inflația nu continuă să scadă.
Poziția îl îndepărtează de Trump, care continuă să solicite dobânzi mai mici. Următoarea ședință a Fed, din septembrie, devine astfel un test important pentru direcția politicii monetare americane.
Potrivit indicelui PCE (Personal Consumption Expenditures), indicatorul preferat de Rezerva Federală (Fed) pentru evaluarea evoluției prețurilor, inflația de bază din Statele Unite a accelerat în luna mai până la 3,4% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023.
Excluzând alimentele și energia, indicele PCE de bază a crescut cu 0,3% față de luna precedentă, în linie cu estimările analiștilor. În același timp, inflația totală măsurată prin indicele PCE a ajuns la 4,1% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, după un avans lunar de 0,4%.
Creșterea prețurilor a fost alimentată în principal de energie, costurile bunurilor și serviciilor din acest sector urcând cu 4% într-o singură lună. Costurile locuințelor au avansat cu 0,3%, iar serviciile financiare și asigurările au înregistrat o creștere de 1,2%.






















