Acest lucru ar putea avea legătură cu bula AI, pentru că, în ciuda dobânzilor tot mai mari, investitorii par să vrea să scape de obligațiunile guvernamentale, inclusiv de cele ale SUA, dar mai ales de cele ale UK.
Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a ajuns la 5,33%, cel mai ridicat nivel din 2007. Randamentele celor pe zece ani sunt la 4,7%, un nivel la care au mai fost, episodic, în toamna anului 2023, conform FT.
Pentru comparație, la același tip de bonduri, România, o țară aflată la limita ratingului “Junk”, s-a împrumutat în februarie cu 6,3%, la un moment la care dobânzile SUA erau la 4%.
Acum, titlurile românești pe 10 ani se tranzacționează la un randament de 7%, cele britanice la 5,07%, cele franceze la 4,10%, iar cele germane la 3,26%, arată BiziDay.
Investitorii încearcă să scape de titlurile de stat cu scadențe foarte lungi, așa cum ar fi cele la 30 de ani, inclusiv randamentul celor germane urcând la 3,78% – cel mai ridicat nivel de la criza Zonei Euro din 2011.
În Marea Britanie, randamentul a urcat cu 0,04 puncte, până la 5,86%, aproape de maximul înregistrat după 1998. În Japonia, indicatorul s-a apreciat cu 0,06 puncte, până la 4,14%, aproape de valoarea maximă istorică.
Costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut brusc după începutul războiului dintre SUA și Iran, pe 28 februarie, pentru că scumpirea petrolului a amplificat temerile privind un șoc inflaționist de lungă durată, care ar forța băncile centrale să crească dobânzile de refinanțare.
În același timp, cheltuielile “balonate” ale guvernului american (inclusiv cele militare) au adus datoria SUA aproape de 40 de mii de miliarde de dolari. Nevoia de reducere a taxelor pentru a proteja companiile și populaía de impactul economic al prețurilor mai mari la energie aduce un risc și mai mare de împrumuturi și, deci, de dobânzi și mai mari.
“Agravarea situației din Orientul Mijlociu este probabil un factor care contribuie la intensificarea îngrijorărilor legate de inflație și de situația fiscală a Statelor Unite. În Statele Unite nu există încă nicio voință de a aborda problema situației fiscale, iar acest lucru afectează din ce în ce mai mult segmentul pe termen lung al curbei randamentelor”, a declarat Derek Halpenny, de la Mitsubishi UFJ Financial Group, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Japonia.
Dar este posibil ca și bula AI să joace un rol. Anshul Pradhan, de la Barclays crede că, pe lângă deficitele bugetare și emisiunile corporative legate de inteligența artificială contribuie la creșterea dobânzilor.
“Companiile Big Tech se orientează din ce în ce mai mult către piețele datoriei externe pentru a-și finanța cheltuielile enorme cu investițiile în inteligență artificială, cu un accent deosebit pe emiterea de datorii pe termen lung”.
Barclays se așteaptă ca emisiunile totale de obligațiuni investment-grade în 2026 să atingă un record de 1.900 de miliarde de dolari, în creștere cu 30% față de anul trecut. Și analistul Mitsubishi UFJ Financial Group crede că “cererea fără precedent de capital pentru finanțarea investițiilor în inteligență artificială trebuie să joace, de asemenea, un rol aici”.
BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an la ultima ședință, nivel la care se află deja de doi ani. În același timp, rata inflației a urcat până la 10,9% pe an în mai, și a coborât apoi la 10,4% în iunie și la 8,2% în iulie.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că decizia BNR a fost una responsabilă, având în vedere nivelul real al dobânzilor.
„Trebuie să avem în vedere că și la nivelul actual, de 8%, rata inflației este sensibil peste rata de politică monetară, sau de-a-ndoaselea: rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației.
Și nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative. Noi am reușit. Nu e o laudă și nici o mirare, pentru că inflația a fost în special pe partea de ofertă. Am reușit să ne ducem cu inflația în jos cu o rată negativă de dobândă, ceea ce nu a fost ușor, că nu e vorba numai de efectele directe, e vorba de anticipații. Maniera în care s-a reușit, cel puțin parțial, să stăpânim anticipațiile inflaționiste”, declară Isărescu.
Dobânzile sunt real negative atât la depozitele atrase de bănci de la clientelă, cât și la creditele acordate, în contextul inflației ridicate. Rata medie reală la depozite este de -4,6% și -4,1%, în funcție de modalitatea de calcul, în timp ce rata medie reală la credite este de -2,2%, fiind în teritoriu negativ începând cu august 2025.
„Dar este evident că dobânzile vor scădea și rata de politică monetară va scădea în perioada următoare, pe măsură ce inflația scade. Dar nu putem să discutăm acum când inflația este încă sensibil peste rata de politică monetară, sau rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Cum v-am spus, am fi cam singurii din Europa, că nu știu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi real negative”, adaugă Isărescu.
BNR prognozează o inflație de 6,1% la finele acestui an și de 3,4% la finele anului următor, ambele estimări fiind în creștere (cu 0,6, respectiv 0,5 puncte procentuale). Prognoza a fost majorată ca urmare a includerii efectelor secetei și a crizei din Golful Persic.
Când scade BNR rata cheie
„Am spus că începem să gândim reducerea ratei de politică monetară când se duce inflația sub rata de politică monetară. Nu are niciun rost să discutăm de o asemenea decizie înainte”, spune Isărescu.
„Nici n-am transmite un semnal de responsabilitate legat de politica monetară. Nu avem o prognoză foarte clară pentru evoluția până la sfârșitul anului. Ați văzut că sunt mulți factori, ba în sus și ba în jos. Dar cred că mai degrabă la început anului viitor putem să discutăm despre o asemenea decizie”, adaugă guvernatorul.
ING Bank așteaptă o reducere a ratei cheie în ianuarie 2027, în timp ce Erste crede că prima scădere va veni în mai.
BNR vede multiple riscuri de creștere a prețurilor materiilor prime, îndeosebi ale celor energetice și alimentare, venite din criza energetică, inclusiv din perturbările internaționale din strâmtorile Ormuz și Bab el-Mandeb, livrările de petrol din Kazahstan către România și condițiile meteorologice extreme, inclusiv perturbările legate de debitul Dunării.
„Fiind un cunoscător din tinerețe al geografiei din România, știu că toamna plouă. Așa că, probabil că și la noi va ploua, va ploua și prin centrul Europei. O să ne mai liniștim, ne mai și răcorim puțin”, spune Isărescu.
Alte riscuri de inflație peste prognoză vin din piața muncii, prin transmiterea șocurilor de cost, mai ales în sectorul serviciilor și presiuni de creștere a salariilor.
Din mediul extern vin riscuri în ambele sensuri, cum ar fi cele legate de conflictul din Orientul Mijlociu și alte conflicte geopolitice.
Pe plan intern, riscurile sunt de asemenea în ambele sensuri, și sunt legate de politicile fiscale și de venituri, precum și de deciziile administrative. Aici BNR are în vedere finalizarea PNRR, etapele viitoare ale consolidării fiscale și expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor pentru populație.
Isărescu spune că piața monetară a avut suficientă lichiditate (excedent de 29,4 miliarde de lei în iulie, în scădere însă față de precedentele cinci luni) pentru finanțarea deficitului și a economiei, iar cursul a rămas stabil. Creditul a urcat cu 7,7% în aprilie-mai, de la 6,9% în primul trimestru, exclusiv pe seama accelerării componentei aferente companiilor.
„Ne arată că mulți oameni, specialiști într-adevăr, nu oricine, știu să facă calcule. Că dacă ai o rată de dobândă de 7% și inflație de 10%, nu ești în pierdere. Deci nu avem chiar o situație în care să spunem «măi, am sugrumat creditul»”, spune Isărescu.
La nivelul populației unde creditarea este mai degrabă în stagnare, a acționat însă alt factor: scăderea venitului disponibil, după creșterea TVA și a prețului energiei electrice.
„Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine”
Deprecierea leului a dus la o recuperare a competitivității de preț, calculată după metoda ratei reale efective de schimb, spune Isărescu.
„În ceea ce privește competitivitatea de preț, știți că aici sunt discuții îndelungate, nu este ușor să citești un indice de competitivitate real effective exchange rate, e o adevărată artă în a-l citi, dar cred că nu mai avem probleme deosebite, după cele două deprecieri ale cursului leului. Aceasta este evoluția cursului, nu a mai fost stabil. Sunt, în mai puțin de douăsprezece luni, două deprecieri semnificative, urmate de relativă stabilitate”, explică guvernatorul.
Leul s-a depreciat față de euro în două episoade, în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale și căderea guvernului Ciolacu, respectiv în aprilie-mai 2026, după dezintegrarea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR.
„Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul unguresc sau coroana cehă sau zlotul polonez, dar oricum nu aveam nici stabilitatea dinainte a cursului. Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine”, spune Isărescu.
Guvernatorul reia mesajul expus și în mai: BNR a avut în acest an intervenții mai mici pe curs decât anul trecut, când s-a confruntat cu ieșiri record de capital.
„Eu atâta pot să vă spun că intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult, mult mai mici decât anul trecut. Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare. Și am și lăsat cursul să fie mai flexibil. Și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil. Și el plutește cam pe unde trebuie. Pentru că aceasta este ideea de curs flotant, curs plutitor în funcție de echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. El trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raportul cerere-ofertă. Se pare că piața ne ajută”, adaugă guvernatorul.
Fără o recesiune „dramatică”
BNR calculează că economia își adâncește deviația negativă de la creșterea potențială, cu alte cuvinte estimează că dinamica va fi și mai slabă decât anticipa în raportul din mai. Economia a scăzut cu 1,2% anual în primul trimestru și a stagnat față de trimestrul al patrulea.
„Deficitul de cerere agregată se adâncește, iar perspectiva pe termen scurt a economiei rămâne rezervată”, arată guvernatorul în prezentarea sa.
„Și sperăm să nu avem o cădere dramatică. Vom avea, probabil, o creștere zero sau cu minus în acest an, dar nu o recesiune dramatică”, adaugă Isărescu.
Cei mai mulți analiști văd o scădere a economiei în acest an (ING: -0,5%, BCR: -0,3%, UniCredit +0,2%), urmată de o revenire anul viitor la rate de creștere de peste 2%.
