Reprezentanții Visa, unul dintre cei doi mari procesatori de plăți de pe piața românească, s-au întâlnit cu vicepremierul Oana Gheorghiu pentru o discuție privind plățile digitale, cu subiecte principale legate de plata către beneficiarii de prestații sociale prin mijloace digitale și introducerea cardurilor comerciale pentru plățile la stat.
Introducerea cardurilor comerciale în sectorul public, pe modelul cardurilor de firmă, ar reprezenta o premieră în România.
Visa propus un proiect-pilot într-o instituție publică, prin care să fie evaluat modul în care aceste soluții de plată ar crește eficiența plăților operaționale, cum ar fi deplasările de serviciu sau alte cheltuieli recurente, declară pentru Profit.ro Cătălin Crețu, manager general al Visa pentru Bulgaria, Croația, România și Slovenia.
„Discuțiile au avut caracter de prezentare și schimb de bune practici internaționale, fără asumări formale din partea autorităților privind implementarea sau derularea unui proiect pilot. Orice eventuală inițiativă de acest tip ar putea fi analizată exclusiv în urma unor evaluări ulterioare și ar rămâne la latitudinea instituțiilor competente”, spune Crețu.
Compania arată că aceste carduri ar simplifica birocrația din jurul plăților și ar ușura urmărirea cheltuielilor.
„Din perspectiva Visa, rolul acestor carduri este de a simplifica procesele administrative și de a permite o urmărire clară a cheltuielilor eligibile, pe baza unor reguli prestabilite. Acest tip de soluții contribuie la modernizarea plăților din sectorul public și la alinierea lor cu tendințele globale de digitalizare”, arată managerul Visa.
Oficialul Visa trimite către o strategie dezvoltată de companie în 2013, când plata cu cardul comercial în administrație era prezentată ca un „pilon” de eficiență și transparență a fluxurilor financiare.
Exemplul de atunci era legat de deplasările de serviciu, care se fac în majoritatea cazurilor cu numerar, luat în avans de la casierie, la care trebuie să se întoarcă și suma necheltuită împreună cu decontul. Cu cardul de serviciu, statul ar face economie cu timpul angajaților, cu costurile cu gestionarea numerarului și ar putea optimiza cheltuielile viitoare pe baza analizei istoricului de card.
Definiția cardului comercial a fost scoasă de curând, în decembrie, din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, fără ca Guvernul să explice motivele modificării, în expunerea de motive aferentă proiectului de lege pe care l-a trecut prin Parlament prin angajarea răspunderii.
Un alt subiect de discuție a fost legat de plata beneficiilor sociale prin mijloace digitale, care ar duce în opinia Visa la incluziune financiară și la o eficiență mai ridicată. Beneficiile sociale sunt în general plăți de la stat sub formă de alocații, indemnizații, stimulente, ajutoare.
„Digitalizarea acestor plăți permite simplificarea proceselor administrative, reducerea costurilor operaționale și creșterea vizibilității asupra modului în care sunt utilizate fondurile. În același timp, oferă beneficiarilor o experiență mai bună și un acces mai rapid la bani. În mai multe piețe europene, soluțiile de tip card sau transfer digital sunt deja folosite pentru plata unor beneficii sociale, în special în contexte care vizează incluziunea persoanelor fără cont bancar sau cu mobilitate redusă”, spune Crețu.
Oficialul Visa dă exemplul Germaniei, care a introdus cardurile pentru plata către anumite categorii de beneficiari în locul instrumentelor precum cecurile.
România are 26 de milioane de carduri active, în creștere cu o treime în ultimii patru ani. Numărul plăților cu cardul a urcat de la 792 milioane la 1,52 miliarde între primul semestru din 2022 și primul semestru din 2025. Valoarea tranzacțiilor de plată a urcat de la 107 la 189 de miliarde de lei. Numărul retragerilor de numerar a scăzut de la 133 de milioane la 129 de milioane, în timp ce valoarea a urcat ușor, având în vedere inflația, de la 131 la 149 de miliarde de lei.
Numărul tranzacțiilor de transfer credit din sistem a crescut de aproape de două ori, la 452 de milioane, date aferente primului semestru din 2025. Valoarea tranzacțiilor a urcat de la 4.619 miliarde de lei la 7.043 miliarde de lei între primul semestru din 2022 și primul semestru din 2025, potrivit datelor de la BNR.
