Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a anunțat, la Profit Financial.forum, Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Trezoreria a asigurat deja, la final de noiembrie, cele 180 de miliarde de lei stabilite anter
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.
Suma de 200 miliarde de lei declarată ca necesar de împrumut ar fi una record. De asemenea, ar reprezenta un record și împrumuturile în zona a 200 miliarde de lei. Dacă pentru deficitul inițial de anul acesta, de 4,4% din PIB, a fost anunțat un necesar de finanțare de 160 miliarde de lei, majorarea ulterioară la 180 miliarde de lei era suficientă pentru a acoperi un deficit de 5,5% din PIB (necesar de 177 miliarde lei). Un necesar de finanțare de 200 miliarde lei ar fi suficient și pentru un deficit de 7% din PIB (necesar de 200,5 miliarde lei), potrivit calculelor Profit.ro. Nanu a insistat, însă, că majorarea a fost decisă pentru a împrumuta înainte din necesarul pentru 2024.
Această creștere a necesarului de împrumut este a doua din 2023. Inițial, necesarul de împrumut a fost anunțat la 160 de miliarde de lei, pentru acoperirea unui deficit bugetar de 4,4% din PIB, la care se adaugă împrumuturile pentru rostogolirea datoriei vechi, ajunse la scadență.
"Ultima perioadă a fost mai agitată prin prisma acestei legislații care a fost promovată și care a creat o grămadă de discuții privind beneficiile pe termen lung versus impactul asupra deficitilor pe termen scurt, iar mediile investiționale reacționează, nu neapărat negativ față de România, dar intră într-o perioadă de wait and see, așteaptă să vadă ce se întâmplă, să fie înlăturate o parte din incertitudini, să vadă un buget pentru anul următor, să vadă ccât de credibil e bugetul pe anul următor. Strategia noastră anul ăsta a fost să ne acoperim cât mai repede necesarul și să fim în situația de a avea o flexibilitate mare spre sfârșit de an. Nu pot să spun că ne așteptam, că aveam un bet legat de deficitul bugetar la sfârșitul anului, dar strategia asta a fost și am beneficiat de o cerere mare pe toate segmentele de titluri. Inițial am anunțat un calendar de 160 de miliarde, care era corespunzător unui deficit de 4,4% din PIB. Acest necesar, de 160 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie era deja acoperit. Atunci am avut o discuție internă, știind că sunt presiuni asupra deficitului și că deficitul va fi mai mare anul acesta, dar neștiind exact cât va fi, am decis să suplimentăm programul de finanțare la 180 de miliarde, în ideea de a fi pregătiți pentru un deficit mai mare și dacă rămâne loc, să ne și prefinanțăm pentru anul următor. Acești 180 de miliarde sunt aproape acoperiți după numai o lună. Ne-am mai luat o aprobare internă pentru suplimentarea programului de finanțare, tocmai pentru a ne putea pregăti pentru anul următor. Dorința noastră este să mergem până la un plan de finanțare de 200 de miliarde de lei", a spus Nanu.
Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat anunțat pentru anul 2023, revizuit în luna octombrie 2023, este îndeplinit în proporție de cca 97% la jumătatea lunii noiembrie (175,5 miliarde lei). Sursele de finanțare atrase de pe piața internă sunt în sumă de aproximativ 120 miliarde lei, prin licitații de titluri de stat pe piața interbancară și prin programele de titluri de stat dedicate persoanelor fizice, de pe piețele externe fiind atras echivalentul a 11,2 miliarde euro prin emisiuni de euroobligațiuni, trageri de la instituții financiare internaționale și din tranșa a-II-a din componenta de împrumut PNRR.
Acum, programul indicativ pentru anul 2023 a fost revizuit la suma de aproximativ 200 miliarde lei (în creștere cu 20 miliarde lei), sumă care să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2023, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2023 și să asigure resursele necesare prefinanțării necesarului de finanțare aferent anului 2024, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023-2025.
Ținând cont de obiectivul limitării riscului valutar și de cel al dezvoltării pieței titlurilor de stat, în condițiile unor necesități de finanțare mai ridicate, finanțarea netă suplimentară pentru anul 2023 este estimată a se realiza preponderent din surse interne prin emisiuni de titluri de stat pe piața interbancară și prin programele de titluri de stat destinate populației.
Necesarul de finanțare de 180 de miliarde de lei ar fi ajuns pentru un deficit de 5,5%
Guvernul a renunțat la ținta de deficit de 4,4% pentru anul acesta, în contextul în care veniturile sub plan colectate de către ANAF și încetinirea economiei au pus presiune pe buget. În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, a rezultat o nouă țintă, la 5,5-5,7% din PIB, ceea ce a necesitat majorarea necesarului de împrumut pentru 2023 de la 160 miliarde lei (aferent unui defciit de 4,4%, la 180 miliarde lei, care să acopere un deficit de 5,5%.
Noua creștere la 200 miliarde lei este utilă pentru asigurarea înainte a împrumuturilor necesare pentru 2024, potrivit mesajelor transmise de către Finanțe. Împrumturile mai mari ar asigura flexibilitate, însă, inclusiv în cazul unei depșiri a nivelului de defici de 5,5% din PIB.
Deficit estimat la 5,5%
Necesar de împrumut de 180 miliarde lei
