El nu urmărea să facă utilizarea calculatorului mai comodă pentru activități obișnuite, ci să construiască sisteme prin care oamenii să poată gândi, comunica și rezolva împreună probleme complexe. Multe dintre ideile sale au devenit normale abia după câteva decenii.
Născut în 1925, în Portland, Oregon, Engelbart a servit în Marina Statelor Unite ca tehnician radar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După război, a studiat ingineria electrică, iar lectura eseului „As We May Think”, scris de Vannevar Bush, l-a ajutat să-și contureze interesul pentru organizarea și accesarea informației.
Un instrument pentru extinderea inteligenței
La Stanford Research Institute, Engelbart a dezvoltat un program de cercetare dedicat „augmentării intelectului uman”. Ideea sa era că un calculator nu trebuie să fie doar o mașină care execută calcule în fundal, ci un mediu interactiv, folosit direct pentru scriere, navigare, colaborare și luarea deciziilor.
În cadrul echipei sale, Bill English a construit în 1964 primul prototip funcțional al mouse-ului pornind de la conceptul lui Engelbart. Numele provenea, simplu, din asemănarea dispozitivului cu un șoarece, inclusiv prin cablul care ieșea inițial din spate. Totuși, pentru că brevetul a aparținut institutului, inventatorii nu s-au îmbogățit din răspândirea ulterioară a produsului.
Demonstrația care a prezentat viitorul
La 9 decembrie 1968, Engelbart și echipa sa au susținut o prezentare de aproximativ 90 de minute, cunoscută ulterior drept „mama tuturor demonstrațiilor”. Publicul a văzut mouse-ul, ferestre pe ecran, hipertext, editare colaborativă, videoconferință și controlarea de la distanță a unui sistem informatic. Tehnologiile funcționau prin NLS, sistemul dezvoltat de echipă, și anticipau elemente care aveau să apară în calculatoarele personale și pe Web.
Totuși, finanțarea s-a schimbat, laboratorul s-a destrămat, iar multe dintre idei au fost popularizate mai târziu de alte companii.
Douglas Engelbart a murit în 2013. Reducerea carierei sale la segmentul de mouse este nedreaptă, deoarece adevărata invenție a fost un nou mod de a privi calculatorul: nu ca pe un înlocuitor al omului, ci ca pe un instrument care îi poate amplifica memoria, creativitatea și capacitatea de colaborare.
