Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, a avizat negativ proiectul susținând că Parlamentul nu poate adopta strategia, iar parlamentari SOS au sesizat legea la CCR, care a respins obiecțiile și a considerat procedura constituțională, după cum explică și în motivarea publicată.
Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului și are rolul de a analiza și aviza proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, precum și propunerile legislative înregistrate la Parlament - exclusiv din perespectiva normelor de tehnică legislativă și a respectării legislației în vigoare. Deși consultative, avizele sunt obligatorii - fie favorabile, fie negative - în procesul de legiferare, iar lipsa acestora sau nesolicitarea lor în termenul legal pot conduce la neconstituționalitatea actelor normative.
Actualul președinte al Consiliului Legislativ este fostul deputat PSD Florin Iordache, fost ministru al Justiției în cabinetul Grindeanu, în care a promovat ”celebra” Ordonanță 13, care l-ar fi scăpat de închisoare pe fostul lider PSD Liviu Dragnea. Iordache a devenit în acest context cunoscut și pentru formula ”Altă întrebare?” prin care își încheia răspunsurile date jurnaliștilor, în special atunci când i se spunea că ordonanța îl favoriza pe șeful său pe linie de partid.
După condamnarea la închisoare a lui Liviu Dragnea, Iordache a preluat șefia Consiliului Legislativ în noiembrie 2020 și, ca urmare, conduce instituția de aproape 7 ani.
Cum Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai și nu a mai putut adopta proiecte cu caracter de lege, parlamentari de la PNL și USR au inițiat mai multe proiecte legislative care să fie adoptate de Parlament în sesiune extraordinară, pentru a gestiona angajamentele PNRR, dar și alte probleme mai urgente, precum situația de la Cadastru.
Chiar și așa Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, a avizat negativ foarte multe din proiectele de hotărâri de guvern transmise de Cabinetul Bolojan, precum reduceri de posturi sau reorganizări de instituții, chiar dacă se bazau pe legi aprobate, acordarea unor ajutoare de stat, contracte pentru companii de stat precum CFR Călători sau transparentizarea RA-APPS. Recent Consiliul Legislativ a avizat negativ până și o hotărâre privind nivelul de zgomot al echipamentelor din exteriorul clădirilor.
În toate avizele negative trasnmise Guvernului, Consiliul a invocat dispozițiile art. 110 alin. (4) din Constituția României, potrivit cărora Guvernul al cărui mandat a încetat prin moțiune de cenzură ”îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern", precum și cele ale art. 37 alin. din Codul administrativ, potrivit cărora: „În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege".
Mai mult, din cauza interimatului Guvernului, Parlamentul a adoptat, ca proiecte legislative avansate de parlamentari PNL, atât acordul încheiat de Guvern cu Comisia Europeană pentru Programul SAFE, cât și un acord de împrumut cu BIRD pentru 550 milioane dolari. În aceste cazuri, Consiliul Legislativ a susținut neconstituționalitatea procedurii prin care acorduri guvernamentale sunt supuse aprobării Parlamentului nu de către Guvern, ci de către aleși.
Profit.ro a relatat că, în acest context, pentru a nu pierde aproape 1 miliarde de euro din PNRR, premierul interimar Ilie Bolojan a decis să retragă Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, contestată de PSD în instanță, iar prevederile acesteia au fost incluse într-un proiect de lege inițiat de parlamentari USR.
Și în acest caz Consiliul Legislativ a obiectat, dar de data aceasta cu priuvire la faptul că Parlamentul adoptă Strategia, subliniind că atribuția aparține Guvernului, prin hotărâre, ignorând faptul că a avizat negativ o astfel de posibilitate a unui Executiv demis și neluând în calcul nicio admisibilitate a unei astfel de proceduri.
”În ceea ce privește categoria actului normativ prin intermediul caruia pot fi instituite reglementări de natura celor cuprinse în prezenta propunere legislativă, semnalăm ca, potrivit art. 25 lit. e) din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile și completarile ulterioare, Guvernul „aprobă, prin hotărâre, strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate" .
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile legale sus-menționate, soluția legislativă preconizată poate fi promovată doar în cadrul politicilor guvernamentale, adoptarea acesteia ținând de competența exclusivă a Guvernului, iar nu a Parlamentului care nu se poate substitui autoritatii executive în aceasta privință”, susținea Consiliul Legislativ, sub semnătura lui Florin Iordache.
Acesta mai reclama că ”având în vedere faptul ca nu se reglementează printr-o hotarâre a Guvemului, se creează premisele sustragerii măsurilor preconizate de la controlul judecătoresc”, respectiv reclama faptul, că așa cum procedase anterior PSD cu hotârârea de adoptare a strategie, legea nu ar mai fi putut fi blocată.
Cu toate acestea proiectul de lege privind strategia biodiversității a fost adoptat de Parlament, dar parlamentarii SOS, ținând cont și invocând argumentele Consiliului Legislativ, au atacat proiectul la Curtea Constituțională, astfel că un control, chiar de constituționalitate, tot a avut loc.
Judecătorii Curții au analizat sesizarea și au respins-o, publicând acum și motivarea deciziei luate.
În motivarea publicată, care dă dreptul acum președintelui să promulge legea - ceea ce a și făcut, Curtea Constituțională arată în mod explicit că Parlamentul, în situații precum cea a unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, poate adopta proiecte de lege în locul acestuia din urmă.
CCR arată, în primul rând că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și ”poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară, fiind dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea și amploarea măsurilor pe care le stabilește prin lege”.
Sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri, Curtea arată că nu numai că nu s-ar putea pronunța, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe ea măsuri legislative existente, devenind astfel un ”legislator pozitiv”.
Curtea admite că un Guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate adopta decât hotărâri de Guvern, dar subliniază că adoptarea Strategiei pentru conservarea biodiversității este un jalon asumat de România prin PNRR, cu termen de implementare până la data de 1 septembrie 2026, iar neîndeplinirea jalonului ar putea afecta finanțări substanțiale pentru România din fondurile europene. Mai mult strategia se subsumează cadrului reglementat la nivelul Uniunii Europene, prin mai multe directive europene, obligatorii.
Ținând cont de acest fapt, CCR subliniază că în condițiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern și-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură, iar de la acea dată nu mai poate adopta acte cu caracter de lege sau politic noi, iar ”în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcționeze un Guvern cu puteri depline și care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcției sale proprii de reglementare”, prin urmare ”singura modalitate de legiferare care să permită și respectarea datei-țintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament”.
”Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării Constituante, monopol de legiferare. Totodată, se încadrează în marja de apreciere a Parlamentului faptul că acesta a considerat ca fiind necesară și oportună legiferarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Legiuitorul constituant a dat în mod expres în sarcina Parlamentului doar aprobarea strategiei naționale de apărare a țării [art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituție], însă aceasta nu echivaleazăcu o interdicție absolută de reglementare de către forul legislativ a situațiilor excepționale, cum este, în speță, aceea în care un Guvern demis prin moțiune de cenzură ar trebui să promoveze o politică publică nouă”, conchide CCR.
