Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării Sebastian Burduja a anunțat că Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru adoptarea sistemului de guvernanță a Platformei de Cloud Guvernamental, precum și pentru stabilirea cadrului legal de organizare și funcționare a infrastructurilor informatice și a serviciilor de tip cloud în procesul de transformare digitală.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„Este rezultatul unui amplu efort care a inclus mai multe versiuni puse în transparență, o consultare publică săptămâna trecută, runde de discuții cu experții Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, cu societatea civilă și mediul privat. Avem conștiința că această versiune include principalele elemente care au fost solicitate în toate aceste discuții. În primul rând, o componentă de cloud hibrid, care permite implicarea mediului privat, prin soluții inovatoare, prin furnizarea de servicii de cloud pentru instituții publice și printr-o interconentare la nivelul serviciilor cu cloud-ul privat guvernamental. De asemenea, include o componentă, așa cum este definită în PNRR, prin care există un cloud privat guvernamental, administrat de statul român”, a afirmat Sebastian Burduja.
Ministrul a adăugat că aprobarea ordonanței de urgență reprezintă un jalon important în PNRR, care „vine la pachet” cu un alt jalon important - semnarea acordului de finanțare pentru această investiție, de peste jumătate de miliard de euro.
„Un contract care va fi semnat până pe 30 iunie între Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, STS și SRI - cele patru entități responsabile, prin PNRR, pentru implementarea acestei investiții”, a mai explicat Burduja.
Anterior a fost relatat că din 108 autorități și instituții publice din România, inclusiv structuri aflate sub autoritatea acestora, cărora le-a fost solicitată completarea unui chestionar, pentru dimensionarea cât mai precisă a infrastructurii hardware și software a viitorului Cloud Guvernamental al României, aproape un sfert dintre acestea au răspuns fie că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.
De ce este important: La 30 martie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, anunța că din cele 24 de jaloane și ținte necesare a fi îndeplinite în trimestrul I pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 2 jaloane, dintre care unul privind proiectul de Cloud Guvernamental, împiedică Excutivul să îndeplinească toate obiectivele propuse. Cele 2 ținte urmau a fi soluționate în următoarele 2 săptămâni, spunea Vîlceanu, iar un jalon privea ”finalizarea analizei privind arhitectura cloud-ului guvernamental”.
La doar o zi, însă, în data de 31 martie, premierul Ciucă anunța și el, pe o rețea de socializare, că toate jaloanele au fost îndeplinite.
”Toate cele 24 de ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) asumate pentru primul trimestru al acestui an sunt îndeplinite din perspectiva responsabilității Guvernului. A fost un efort de echipă. Mulțumesc tuturor celor implicați!”, scria premierul Ciucă.
De asemenea important: Implementarea proiectului de Cloud Guvernamental este o prioritate asumată de către Guvern atât în Programul de guvernare cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Executivul arată că în actualul context național și internațional, determinat de pandemia COVID-19, realizarea acestui obiectiv este stringentă, având în vedere că schimbul de date în format electronic în sectorul public și interacțiunea electronică dintre cetățean și stat sunt absolut necesare.
Guvernul arată că prin implementarea Cloud-ului Guvernamental sunt create premisele pentru furnizarea de sisteme și resurse informatice de înaltă performanță, ușor accesibile și în mod securizat, pentru instituțiile, agențiile și organizațiile guvernamentale românești. Astfel, vor putea fi puse la dispoziție infrastructuri și servicii integrate, ca o alternativă eficientă la modelul tradițional de achiziție de platforme IT de către fiecare instituție, pentru fiecare proiect în parte, diminuând nivelul investițiilor costisitoare.
Analiza și dimensionarea arhitecturii Cloud-ului Guvernamental vor fi realizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), în cooperare cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul Român de Informații (SRI), prin Centrul Național Cyberint.
Anterior, un memorandum avizat de directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul STS, Ionel - Sorin Bălan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ioan Boloș, și președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad, arată că foarte multe instituții publice, care ar trebui să aibă atribuții în furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, nu doresc sau nu se grăbesc să ia parte la proiectul Cloud-ului Guvernamental.
Prin urmare, în ciuda anunțului premierului Ciucă, din documentul citat reieșea că analiza privind arhitectura cloud-ului guvernamental nu a putut fi finalizată.
Astfel, pentru dimensionarea cât mai precisă a infrastructurii informatice (din punct de vedere hardware și software) a Cloud-ului Guvernamental, ADR, STS și SRI au întocmit și agreat împreună seturi de întrebări, care ulterior au fost implementate într-un chestionar.
Chestionarul a fost definitivat în prima parte a lunii februarie din 2022, iar invitația de completare a fost trimisă oficial prin e-mail de către ADR în data de 14 februarie 2022 către un număr de 108 autorități și instituții publice , precum și unor structuri aflate în coordonarea, subordonarea și sub autoritatea acestora, asigurându-se că acestea au primit chestionarul și că au fost desemnate persoane responsabile cu introducerea datelor.
”În aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date de către 83 de instituții și autorități. Restul instituțiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final”, arată documentul citat.
Instituțiile care nu sunt interesate sau au rezerve privind Cloud-ul Guvernamental
În urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, au rezultat următoarele:
- 6 instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris;
- Ministerul Afacerilor Interne (denumit în continuare MAI) dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental;
- 5 instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal;
- 4 instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat.
Cele 6 instituții care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate sunt:
- Agenția de Credite și Burse de Studii - ACBS (Ministerul Educației);
- Autoritatea Electorală Permanentă;
- Curtea Constituțională;
- Direcția Națională Anticorupție;
- Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
- Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.
MAI a transmis faptul că pentru sine și pentru următoarele instituții subordonate dorește purtarea unei discuții referitoare la utilizarea Cloud-ului Guvernamental:
-
Arhivele Naționale (MAI);
-
Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
-
Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
-
Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
-
Poliția de Frontieră Română (MAI);
-
Poliția Română (MAI);
-
Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).
Cele 5 instituții care au comunicat verbal, prin reprezentanții tehnici către echipele de suport în completarea formularelor, faptul că nu vor completa chestionarul sunt următoarele:
-
Academia Română;
-
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
-
Consiliul Superior al Magistraturii;
-
Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică;
-
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Un număr de 4 instituții, prin reprezentanții tehnici, au comunicat cu echipele de suport în completarea formularelor. Ulterior, aceste instituții fie au transmis doar date de test, fie nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:
-
Ministerul Economiei;
-
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs - ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
-
Ministerul Afacerilor Externe;
-
Ministerul Familie, Tineretului și Egalității de Șanse.
Având în vedere faptul că o parte dintre cele 22 de instituții mai sus amintite au în atribuții furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, ținând cont de dimensiunile actuale ale sistemelor informatice deținute, autoritățile resposabile pentru realizarea Cloud-ului Guevrnamental arată că ”este recomandată utilizarea infrastructurii reziliente de Cloud Guvernamental pentru serviciile menționate”.
”Pentru realizarea demersului de furnizare a serviciilor publice electronice de tip e-guvernare într-o manieră rezilientă securizată, printr-un demers unitar consistent, este necesar sprijinul instituțiilor mai sus menționate în furnizarea informațiilor necesare dimensionării corespunzătoare a infrastructurii de Cloud Guvernamental. Obținerea și centralizarea acestor informații are ca scop dotarea cu echipamente și licențe necesare funcționării optime a serviciilor”, arată semnatarii documentului.
Aceștia au propus atunci prin urmare Guvernului și premierului Ciucă să aprobe următoarele măsuri:
- Retransmiterea de către ADR către cele 23 de instituții a unei noi solicitări de completare a chestionarelor.
- Completarea chestionarelor de către cele 23 de instituții să fie realizată până la data de 22.04.2022.
"ANIS nu se opune cloud-ului guveramental, este nevoie de acest cloud, multe instituții publice nu stau prea bine pe partea de servicii IT și digitalizare. Actuala formă a proiectului de act normativ centralizează la nivelul ADR achizițiile de software, fapt ce va conduce la crearea unor monopoluri și va bloca eforturile de digitalizare", declara președintele ANIS, Mihai Matei.
Acum, organizația salută adoptarea ordonanței de urgență pentru cloud-ul guvernamental și își exprimă aprecierea pentru noua variantă a textului legislativ, ce prezintă multiple îmbunătățiri comparativ cu versiunea supusă consultării.
Pe de altă parte, deși textul este mult superior formelor anterioare puse în dezbatere publică, ANIS a identificat câteva arii ce suportă îmbunătățiri în Parlament, printre care menționează zona normelor tranzitorii pe care le considerăm necesare pentru a continua proiectele de digitalizare începute de către autorități și facilitarea accesului autorităților centrale la soluțiile de cloud public.
Proiectul cloud-ului datează de mai mult timp. În 2019, Guvernul a aprobat un memorandum privind implementarea proiectului de Cloud Guvernamental, care ar urma să furnizeze servicii de tip stocare, procesare și utilizare la distanță de sisteme și aplicații informatice prin Internet. Proiectul are un buget alocat de 45 milioane euro și o durată maximă de implementare de 24 de luni de la data semnării contractului de finanțare.
