Primăria Capitalei, în lipsa unor realizări concrete, face din UTI un vinovat de serviciu care să justifice public diferite acțiuni la limita bunelor practici, așa cum este protocolul cu clubul FCSB pentru întreținerea gazonului Arenei Naționale sau extinderea, cu întârziere de doi ani față de promisiunea publică inițială, a Sistemului de Management al Traficului, prin încredințare directă, fără licitație, de lucrări ample, unei companii municipale într-un domeniu în care există în piață un mediu concurențial dezvoltat, companii cu referințe și cu experiență, se arată într-un comunicat al UTI ca reacție la un anunț al Primăriei cum că pentru modernizarea semafoarelor din aproape 60 de intersecții, firma cu care lucrează acum e cu 59% mai ieftină decât UTI, contractantul de anul trecut.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prin comunicatele recente referitoare la societatea UTI și la cele două contracte pe care aceasta le avea cu Primăria Municipiului București (PMB) pentru Arena Națională și pentru Sistemul de Management al Traficului, PMB încearcă, prin comparații forțate și afirmații denigratoare, să susțină unele dintre acțiunile sale controversate, prin găsirea unui țap ispășitor, anunță cei de la UTI.
Conform precizărilor Consiliului Concurenței, încredințarea directă de lucrări fără licitație către companiile municipale este legitimă în cazul în care nu există în piață alternative sau în cazul în care prețurile practicate sunt foarte mari. Cum primul argument nu poate să fie folosit, deoarece în piață există companii cu experiență, așa-zisele prețuri exagerate rămân singura alternativă de justificare a încredințărilor directe pentru PMB, spun cei de la UTI. Dar, în ambele cazuri atât cel al Arenei Naționale, cât și cel al sistemului de management al traficului se vehiculează cifre fără termeni de referință și fără explicațiile minime necesare prin care opinia publică să înțeleagă dacă se compară „mere cu mere”, susțin sursele citate.
Reprezentanților UTI nu le este foarte clar dacă cifrele menționate de PMB sunt costurile totale ale serviciilor sau sunt costuri de subcontractare, și nu le este, de asemenea, clar ce tip de contracte există între firmele subcontractate și PMB, cine sunt „clienții“ către care firmele respective prestează servicii și ce adaosuri comerciale și marje de profit sunt practicate.
Primăria Capitalei a anunțat recent că în Sistemul de Management al Traficului vor fi introduse 59 de intersecții de pe cinci bulevarde, urmând ca lucrările de modernizare a sistemului de semaforizare să fie realizate de una dintre companiile municipale, susținând că în acest mod se va realiza o economie de 4 milioane de euro.
"Pentru modernizarea sistemului de semaforizare al acestor străzi se va utiliza cel puțin aceeași tehnologie practicată până în prezent, însă valoarea lucrărilor este estimată la aproximativ 7 milioane de euro, cu mult sub valorile practicate până acum. Mai exact, dacă aceste lucrări ar fi fost realizate prin societatea comercială cu care municipalitatea avea în trecut contract (S.C UTI S.A) și dacă ar fi practicate aceleași tarife, costul estimat ar fi de aproximativ 11,1 milioane de euro, cu peste 4 milioane de euro mai mult, ceea ce înseamnă o valoare cu aproape 59% mai mare”, spune Primăria Capitalei.
Primăria Capitalei a prezentat și fotografii cu sistemul de semaforizare a intersecțiilor, care a fost întreținut până anul trecut de compania UTI, cu camarete pline de pământ, cabluri de energie electrică îngropate direct în pământ și „haos în circuitele electrice”. În sistemul inteligent de management al traficului există 216 intersecții semaforizate din 451. Contractul Primăriei Capitalei cu firma UTI, care a operat aproape 10 ani sistemul de management al traficului din București, a fost reziliat anul trecut, iar centrul de control și monitorizare a traficului funcționează de atunci în sediul municipalității.
Dacă UTI consideră legitimă dorința PMB de a avea câteva companii municipale pentru a putea asigura flexibilitatea și continuitatea unor servicii publice, nu crede, însă, că este normal ca PMB să încredințeze direct, fără licitație publică, lucrări importante către unele dintre aceste companii și, astfel, să deformeze mediul concurențial existent. "În acest caz, al atribuirii directe a două contracte către compania municipală de profil, constatăm că Primăria Capitalei încearcă să găsească justificări prezentând comparații neconcludente și forțate, vehiculând cifre fără o justificare clară și accentuând aspecte secundare în detrimentul celor importante. Lipsa de informații publice detaliate nu face decât să întrețină suspiciunea unor practici neconforme. Astfel, știm, de exemplu, că Administrația Străzilor din cadrul PMB a încheiat cu Compania Municipală de Management al Traficului un contract de service și întreținere a instalațiilor de semaforizare în valoare de 5.170.271 lei, pe o durată de 4 luni, fără licitație. Denumirea contractului este identică cu cel încheiat cu UTI, la care compania noastră factura maxim 200.000 lei pe lună, față de aproximativ 1.3 milioane lei pe lună, cât rezultă din valoarea contractului mai sus menționat. Desigur, la prima vedere diferența este în defavoarea PMB și este foarte mare. De aceea, afirmăm că orice comparații de cifre aruncate în spațiul public prezintă un potențial mare de dezinformare și că singura metodă de a asigura transparența achizițiilor sunt licitațiile publice deschise", se arată în comunicatul UTI.
În ceea ce privește ultima atribuire directă, pentru introducerea a 59 de intersecții în BTMS, reprezentanții UTI amintesc că Primăria a anunțat realizarea unei economii de 4 milioane de euro față de situația în care lucrările ar fi fost realizate de UTI. "Astfel, reiese că PMB va realiza lucrările cu aproximativ 7 milioane de euro, față de 11 milioane euro, sumă care, afirmă PGMB, ar fi reprezentat costul lucrărilor dacă le-ar fi executat UTI. Interesant este, însă, că cele 59 de intersecții erau trecute în proiectul de buget al PMB cu 56 milioane de lei, deci cu mult peste cele 7 milioane de euro cu care PMB spune că le execută acum. Interesant este că, în răspunsul înaintat către un site de știri în martie 2018, la o întrebare referitoare la această problemă, UTI a afirmat că suma cu care ar fi făcut lucrările ar fi fost de 34 milioane de lei, adică aproximativ 7 milioane de euro. Se spune că PMB a făcut o economie de 4 milioane de euro, dar cum ar putea să fie siguri atât timp cât nu s-a făcut nicio licitație? Nu există niciun temei pentru a anunța o economie atât timp cât companiei noastre nu i-a fost cerută o ofertă pentru aceste servicii specifice, iar estimarea economiei a fost făcută prin comparație cu prețul unor servicii distincte, prestate de UTI prin contractele încheiate cu Administrația Străzilor", se mai arată în comunicat.
Referitor la contestațiile PMB privind calitatea serviciilor prestate de UTI, reprezentanții comoaniei afirmă că PMB uită să precizeze că Administrația Străzilor a fost cea responsabilă de mentenanța infrastructurii de trafic (camerete, canalizații, cabluri electrice, dulapuri), prevederile contractului încheiat de ASB și UTI neincluzând mentenanța acestei infrastructuri. "Mai menționăm că toate activitățile de mentenanță prestate de UTI pe parcursul anilor au fost confirmate din punct de vedere calitativ de reprezentanții PMB prin procese verbale de recepție", se relatează în comunicat.
Conform unei poziții oficiale a Consiliului Concurenței, din martie 2018, în atribuirea directă a contractelor de servicii către proprii operatori, Primăria Capitalei trebuie să fundamenteze foarte bine această măsură, explicând cauzele care au determinat neaplicarea unei proceduri de achiziție publică, mai spun sursele citate. PMB, adaugă cei de la UTI, nu a prezentat o fundamentare clară în acest sens care să susțină atribuirea directă a celor 2 contracte, alegând ca metodă pentru a justifica vicierea mediului concurențial, defăimarea și dezinformarea publică, vehiculând un așa-zis cost mai redus decât cel practicat de compania UTI.
În comunicat se amintește și cazul Arenei Naționale, unde serviciile de întreținere tehnică și exploatare prestate de UTI pe parcursul a 2 ani și 6 luni, din totalul de 4 ani contractați, au fost încredințate prin licitații publice, iar lunar se făceau decontări însoțite de rapoarte de activitate verificate în detaliu de beneficiar și aprobate.
"Toată lumea a apreciat calitatea și promptitudinea serviciilor oferite de UTI, începând cu FRF, LPF, UEFA, FIFA, organizatorii evenimentelor și chiar clientul, adică PMB. În toată această perioadă nu a existat niciun incident sau eveniment imputabil UTI care să fi influențat negativ calitatea serviciilor prestate. Nu comentăm legitimitatea protocolului încheiat între FCSB și PMB pentru mentenanța gazonului, dezvăluit de jurnaliști. Însă, pentru a arăta complexitatea montajului și întreținerii unui gazon conform standardelor și recomandărilor FIFA și UEFA și conform standardului internațional DIN 18035/4, dorim să se înțeleagă că nu doar prețul de achiziție și montaj al gazonului (folosit de PMB ca argument pentru a justifica întreruperea colaborării cu UTI) este relevant, ci mai ales capacitatea acestuia de a rezista la un grad ridicat de uzură și un număr mai mare de evenimente.
Filmul procesului de montare a gazonului livrat de UTI în octombrie 2014 pentru Arena Națională, al șaselea gazon în cronologia Arenei și primul dintre cele două schimburi de gazon realizate de UTI care a rezistat la 55 de evenimente, cel mai mare număr de evenimente organizate pe Arena Națională, de la inaugurare până în prezent, demonstrează complexitatea montajului și întreținerii gazonului.
Un cost scăzut de înlocuire a gazonului, fără a ține cont de calitatea și tipul semințelor utilizate pentru însămânțare, maturitatea ruloului, calitatea substratului, grosimea ruloului recoltat, utilajele utilizate la montaj și recoltare, tratamente aplicate etc. nu reprezintă neapărat o economie pe termen lung. Astfel de criterii au stat la baza procesului de selecție pentru schimburile de gazon realizate de UTI în octombrie 2014 și, ulterior, în octombrie 2016, când au fost analizate ofertele mai multor producători de gazon din țară și din străinătate (Olanda, Austria, Ungaria, România), câștigătoare fiind desemnată, pe baza tuturor criteriilor menționate mai sus, compania Hendriks Graszoden Group din Olanda, lider mondial în domeniu. În această comparație a fost inclusă și firma românească Rulouri de Gazon SRL.
Oferta acestei firme a fost considerată neconformă raportat la standardele FIFA și DIN 18035/4, la majoritatea criteriilor avute în vedere, și, prin urmare, a fost descalificată. UTI a descalificat firma românească pe criterii tehnice și de performanță în primul rând, prețul de livrare neintrând în discuție deoarece oferta tehnică era neconformă. Firma Rulouri de gazon SRL, care fusese descalificată de UTI, a fost aleasă de către PMB printr-o procedură de achiziție directă, fără licitație, ca furnizor pe baza criteriului <<preț de livrare mai mic decât cel practicat anterior de UTI>>", se mai arată în comunicat.
