Un grup de 24 mari orașe europene au solicitat Uniunii Europene să limiteze, prin lege, închirierile pe termen scurt pentru turiști, prin platforme precum Booking și Airbnb, argumentând că această practică ar limita opțiunile pe care le au locuitorii orașelor pentru închirierea de locuințe pe termen lung.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pe listă figurează orașele Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Bologna, Bordeaux, Bruxelles, Koln, Florența, Frankfurt, Helsinki, Cracovia, Lille, Lisabona, Madrid, Milano, Munchen, Paris, Porto, Praga, Utrecht, Valencia, Viena și Varșovia.
Un argument avansat este că, în cartierul Alfama din Lisabona, peste 55% dintre apartamente sunt listate pe Booking și Airbnb, pentru închiriere pe termen scurt.
În plus, în centrul Florenței, din 2015, închirierile pe termen scurt au crescut cu 60%, iar în Cracovia, cu 100%.
În toamna anului trecut UE a anunțat o inițiativă legislativă pentru reglementarea chiriilor pe termen scurt, dar după lansarea spre consultare publică, a amânat-o de mai multe ori.
La rândul lor, unele orașe au început să acționeze pe cont propriu împotriva acestor platforme. În urmă cu un an, Guvernul municipal al Parisului a adoptat un text care recomandă cote cu privire la numărul de imobile închiriate pe termen scurt care să fie permise în zonele rezidențiale ale orașului.
Autoritățile din Veneția și Florența vor ca toate închirierile pentru o perioadă de sub 30 de zile să fie clasificate drept cazări turistice și să fie limitate. De exemplu un proprietar să nu poată închiria mai mult de două proprietăți pe termen scurt și să existe o limită anuală de 90 de zile.
Amsterdam a respins o decizie a instanței care a declarat nelegală interdicția de a închiria pe termen scurt locuințe în centrul istoric al orașului.
Barcelona - epicentrul original al luptei împotriva platformelor de închiriere - a propus limitarea permanentă, la 30, a numărului zilelor în care proprietarii pot închiria camere.
"Airbnb nu este încă reglementat, din păcate, în România. Noi avem o discuție prin intermediul HOTREC (patronatul european al HoReCa, n.r.), din care face parte federația pe care o conduc, și încercăm să luăm din bunele practici pe care alte orașe au reușit să le implementeze și să ajungă la o relație corectă între sharing economy și industria hotelieră. Vorbim de circa 12.000 de camere de calitate la hoteluri în București și uneori ajungem la circa 8.000 de camere în AirBnb. Sigur, gradul de ocupare diferă, perioada în care se vând diferă, nu putem spune că e un competitor, dar Airbnb trebuie să intre și să joace și ei după niște reguli. La ora asta nu există aceste reguli clare pentru Airbnb", a spus Ile.
În primăvară, Airbnb a anunțat rezultate peste așteptări pe primul trimestru. Veniturile au fost de 1,51 miliarde dolari în condițiile în care numărul nopților rezervate a crescut cu 70%, în ritm anual.
În 2020, Airbnb a atras 3,5 miliarde de dolari în cadrul celei mai mari oferte publice inițiale (IPO) din acel an, compania americană fiind evaluată la circa 47 de miliarde de dolari În prezent, Airbnb a ajuns să valoreze circa 105 miliarde de dolari, fiind cea mai mare pe această piață.
