Potrivit unei analize publicate de Novinite, Financial Times și Washington Post au sugerat că Bulgaria ar putea deveni „cel mai nou prieten al Kremlinului la Bruxelles”, mai ales după înfrângerea lui Orban în Ungaria.
Totuși, publicația bulgară susține că „realitatea este mai complicată decât aceste titluri”.
Rusia a salutat noua configurație politică de la Sofia. Maria Zaharova a apreciat „abordarea echilibrată a lui Radev asupra principalelor probleme internaționale”, iar Dmitri Peskov a spus că Moscova apreciază „disponibilitatea sa de a rezolva problemele prin dialog pragmatic”.
Totuși, noul ministru de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a transmis un mesaj diferit la ceremonia de învestire, afirmând că politica externă a Bulgariei va avea „o direcție clară” în interiorul alianțelor sale, semnalând că Sofia nu intenționează o ruptură cu Bruxelles-ul sau NATO.
Dosarul Ucraina rămâne principalul test. În campanie, Radev a criticat acordul de cooperare în domeniul apărării semnat de fostul guvern interimar cu Kievul și a declarat: „Bulgarii așteaptă alegeri corecte și protecție față de prețurile galopante, nu să fim târâți în război”.
După alegeri, poziția a fost nuanțată. Radev a precizat că Bulgaria nu va bloca ajutorul european pentru Ucraina, așa cum a făcut Ungaria, dar nici nu va participa activ la acest sprijin. Analiza rezumă această poziție astfel: „nu blochează, nu contribuie, nu face zgomot”.
Și tema energiei a fost folosită electoral. Radev a vorbit despre restabilirea unor „relații practice cu Rusia bazate pe respect reciproc” și despre revenirea petrolului și gazului rusesc, însă analiza arată că economia nu susține acest scenariu.
Securitatea energetică, din Azerbaidjan
Bulgaria are deja contracte pe termen lung cu Azerbaidjan, acorduri de capacitate cu Turcia prin BOTAS și acces rezervat la terminalul LNG din Alexandroupolis, Grecia. În plus, rafinăria Lukoil din Bulgaria primește deja petrol kazah KEBCO transportat prin infrastructură rusă, ceea ce face ca o revenire formală la petrolul rusesc să aducă mai degrabă riscuri de sancțiuni decât avantaje reale.
Maria Simeonova, de la European Council on Foreign Relations, afirmă că Radev a atras votanți atât din zona pro-europeană moderată, cât și din rândul euroscepticilor, ceea ce îi limitează spațiul de manevră. „Bulgaria sub Radev își va menține direcția principală de politică externă — pro-europeană, pro-NATO — dar cu mai multe critici față de deciziile luate în instituțiile internaționale”, arată aceasta.
Analiza sugerează că Sofia va practica mai degrabă un „euroscepticism tactic destinat publicului intern, nu o reorientare strategică departe de Vest”. Radev, cel mai probabil, va critica birocrația de la Bruxelles și va menține deschise canalele cu Moscova, însă fără a pune în pericol fondurile europene, apartenența la NATO sau accesul la sistemele financiare occidentale.
"E mai mult ca Magyar"
Deputatul Petar Vitanov, din partidul Progressive Bulgaria, respinge comparațiile dintre noul premier bulgar Rumen Radev și fostul lider ungar Viktor Orban, susținând că paralela corectă ar fi mai degrabă cu noul premier al Ungariei, Peter Magyar. El afirmă că atât în Bulgaria, cât și în Ungaria, alegătorii au căutat „o schimbare fundamentală de guvernare”, iar asemănarea vine din dorința de schimbare, nu din apropierea de modelul politic al lui Orban.
Vitanov a comentat și acordul de securitate pe 10 ani semnat recent între Bulgaria și Ucraina de fostul premier interimar Andrey Gyurov, spunând că documentul nu necesită ratificare parlamentară deoarece este „un memorandum de intenție”, nu un tratat internațional clasic.
Acordul, semnat la Kiev pe 30 aprilie, prevede cooperare pe termen lung în domeniul apărării, inclusiv producția comună de drone și alte echipamente militare pe teritoriul Bulgariei.
