' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Este o inițiativă denunțată de oponenții săi ca fiind o amenințare la adresa libertății presei, relatează AFP.
Executivul dorește să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanțează televiziunea și radioul public ceh, cu o finanțare asigurată direct din bugetul de stat, scrie News.ro.
Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependența presei publice față de puterea politică.
Coaliția de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD și formațiunea eurosceptică "Vocea șoferilor", afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenței redacționale sau asupra conținutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-și reducă costurile.
Au avut loc deja mai multe manifestații de la prezentarea proiectului, în aprilie.
Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.
Echipele televiziunii și radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeași zi, mii de persoane, printre care numeroși studenți, s-au adunat în mai multe orașe ale țării.
Modelul Fico și Orban
"Babis și guvernul său cred în mod evident că își pot permite orice, că pot ignora experții, pot reduce la tăcere criticile și pot trata instituțiile democratice ca pe proprietatea lor", a denunțat mișcarea "Milioane de momente pentru democrație", care organizează manifestația de duminică.
"Ne așteptăm să fie între 400.000 și 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare", a declarat pentru AFP liderul mișcării, Mikulas Minar. "Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe", a adăugat el.
Potrivit grupului, cele trei manifestații anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 și 2021, iar o altă manifestație a avut loc în luna martie a acestui an.
Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii și radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internațional.
Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) și Institutul Internațional al Presei (IPI) și-au exprimat cu toții îngrijorarea. Aceste organizații îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliații săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico și fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzați că au slăbit independența presei publice.
"Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puțin să o naționalizeze", a replicat săptămâna trecută liderul ceh.
Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% și 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind știrile digitale din 2026.
"Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forțe politice de a le submina credibilitatea", subliniază raportul.
Anterior era relatat că, din cauza unui posibil conflict de interese care îl vizează în special pe prim-ministrul țării, Andrej Babis, UE suspendă o parte din ajutorul agricol european către Cehia.
Comisia Europeană a suspendat o parte din ajutorul agricol european către Republica Cehă, invocând un potențial conflict de interese care îl afectează în special pe prim-ministrul țării, Andrej Babis.
Suspendarea afectează doar ajutorul din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care prezintă un risc mai mare de conflict de interese, însă nu și plățile directe din Politica Agricolă Comună (PAC), care „par să aibă un risc scăzut de a fi afectate (…) cu condiția să nu existe niciun element discreționar în selecția beneficiarilor”, a declarat purtătorul de cuvânt de la agricultură, Louise Bogey, la conferința de presă zilnică a Comisiei Europene.
După efectuarea unei „evaluări exhaustive”, Comisia Europeană consideră că prim-ministrul ceh se află într-o situație de „potențial conflict de interese în ceea ce privește gestionarea politicii de coeziune și a fondurilor agricole”. În plus, Bruxelles-ul consideră că fondul fiduciar creat de Babis, considerat un populist de dreapta, „nu atenuează suficient această situație”.
Louise Bogey a subliniat că prim-ministrul ceh „nu trebuie să ia nicio măsură” care ar putea crea un conflict de interese și că autoritățile cehe „trebuie să adopte măsuri adecvate” pentru a preveni astfel de situații în domeniile lor de responsabilitate, precum și pentru a aborda situațiile care ar putea fi percepute în mod obiectiv ca atare.
Până când autoritățile cehe nu vor lua aceste măsuri, Bruxelles-ul le-a solicitat să nu declare nicio cheltuială operațională începând cu 9 decembrie care să fie legată de fondurile de coeziune, dacă implică entități controlate de sau asociate cu Babis.
„Doar proiectele sau plățile care nu sunt afectate de un conflict de interese pot fi utilizate pentru a susține cererile de rambursare către Comisie”, a clarificat purtătoarea de cuvânt.
De asemenea, Bogey a avertizat că Bruxelles-ul „va continua să monitorizeze îndeaproape gestionarea sistemului actual și orice modificări ale acestuia”.
La 31 august, Curtea de Apel din Praga a confirmat condamnarea europarlamentarei cehe Jana Nagyova pentru fraudă care implică fonduri UE, în cazul care îl implică și pe Babis.
Nagyova l-a consiliat pe Babis într-o operațiune realizată în 2007 care a implicat fonduri UE, când una dintre companiile din consorțiul agroindustrial Agrofert, deținut de miliardarul ceh, a fost desprinsă din grup pentru a accesa două milioane de euro sub formă de ajutoare pentru IMM-uri, ulterior fiind reintegrată în Agrofert.
După intrarea lui Babis în politică, în 2013, au început anchetele privind această presupusă schemă de corupție, care au culminat cu punerea sub acuzare a magnatului, care se bucură în prezent de imunitate.
Parchetul European a solicitat poliției cehe să coopereze în anchetă.
Agenția poliției cehe de combatere a criminalității organizate a transmis că „gestionează această chestiune” în conformitate cu instrucțiunile primite din partea EPPO, dar nu a oferit mai multe detalii.
Ministrul ceh al Finanțelor, Alena Schillerova, a declarat că este convinsă că Andrej Babis și-a rezolvat toate situațiile ce ar fi putut să implice conflicte de interese.
Însă adversarii premierului, inclusiv partidele de opoziție, se întreabă dacă acordul fiduciar îl separă suficient de Agrofert, iar Seznam Zpravy a făcut referire la documente fiduciare nepublicate care ar sugera că membri ai familiei sale ar putea prelua controlul asupra afacerilor după ce Babis părăsește funcția.
Mai mult, Partidul Piraților, de opoziție, a afirmat tot marți că ancheta EPPO urmează unei plângeri pe care această formațiune a depus-o cu privire la folosirea fondurilor europene de care companiile lui Babis în trecut.
Este relatat că Andrej Babis și-a construit un imperiu de afaceri cu societăți din diverse domenii, respectiv agricultură, alimentație, industria chimică și alte industrii, printre acestea regăsindu-se și grupul Agrofert, ce cuprinde sute de companii și accesează anual fonduri europene de zeci de milioane de euro.
După ce a revenit la conducerea guvernului la sfârșitul anului trecut, Babis a transferat acțiunile deținute în Agrofert către un fond fiduciar independent și a insistat că această decizie a sa chiar excede cerințele impuse de reglementările cehe și europene privind conflictele de interese.
Potrivit website-ului Seznam Zpravy, EPPO investighează atât folosirea fondurilor europene accesate recent, cât și dacă autoritățile cehe ar fi trebuit să solicite rambursarea a aproximativ 300 de milioane de euro din fondurile plătite companiilor lui Babis în perioada anterioară când acesta a mai fost prim-ministru, între 2017 și 2021.
Votul a urmat după o dezbatere de peste 25 de ore în camera inferioară a Parlamentului, în timpul căreia opoziția a acuzat coaliția că își protejează membrii de răspundere juridică.
Babis este suspectat de fraudă cu subvenții, în timp ce fondatorul PSD și președintele Parlamentului Tomio Okamura este cercetat pentru un discurs de incitare la ură. Ambii se bucură de imunitate parlamentară.
Un puternic om de afaceri
În vârstă de 71 de ani, Andrej Babis, care a mai condus guvernul ceh între 2017 și 2021, fusese mandatat de președintele Petr Pavel să formeze un guvern la începutul lui noiembrie, la o lună după victoria partidului său ANO la alegerile parlamentare din octombrie.
Babis deține aproximativ 200 de companii în cadrul conglomeratului Agrofert, cu afaceri inclusiv în România.
East Grain, cu sediul în Cluj,estre controlată de premierul ceh Andrej Babis, prin Agrofert.
Recent, Agrofert a preluat, prin compania East Grain din Cluj, și ferma MarAgro, din Timiș, tranzacția fiind avizată de Consiliul Concurenței.
MarAgro SRL cultivă o suprafață totală de 7.000 de hectare, cu precădere cereale.
La acest moment, Andrej Babis este creditat de Forbes cu o avere de 4 miliarde dolari, conform datelor analizate de Profit.ro.
Babis a deținut controlul direct asupra Agrofert până în 2017, când și-a transferat deținerea către două fonduri fiduciare, pentru a se conforma regulilor privind conflictele de interese.
