Ucraina este ultima țară care vrea să se alimenteze cu gaz ce ar urma să tranziteze România, după Ungaria, care deja face acest lucru, și, începând cu iarna viitoare, Republica Moldova. Spre deosebire de celelalte două state vecine, care vizează gazul rusesc din TurkStream, Ucraina speră să importe pe fostul coridor transbalcanic gaz azer via Turcia, provenit din TANAP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: Până pe 1 ianuarie 2020, când a fost finalizat și pus în funcțiune noul gazoduct TurkStream, statele din Balcani (Bulgaria, Turcia, Macedonia de Nord și Grecia) se alimentau cu gaze care tranzitau România, prin cele 3 fire ale Coridorului Transbalcanic din Dobrogea (Isaccea-Negru Vodă).
În prezent, fluxul s-a inversat, gazul nemaicurgând dinspre România spre Bulgaria, ci invers.
Iar cantitatea s-ar putea majora, în urma anunțului unui oficial al operatorului de transport gaze din Ucraina (GTSOU), Andrei Prokofiev, potrivit căruia Azerbaijanul ar putea deveni o potențială nouă sursă de aprovizionare cu gaze pentru Ucraina.
Decarația, citată de NeftegazRu.com, a fost făcută săptămâna trecută, la finalul întâlnirii grupului de lucru pentru cooperare în sectorul energetic al celor două state, Azerbaijan și Ucraina.
În acest moment, transportul gazelor naturale din Azerbaijan către Ucraina se poate realiza doar prin tranzitarea Turciei, Bulgariei și României, prin conducta transbalcanică.
Pe data de 1 august 2020, la cererea clienților, GTSOU a realizat livrări în sens invers prin coridorul transbalcanic, din Grecia, prin sistemele de transport operate de Bulgartransgaz și Transgaz, în direcția Ucraina, demonstrând astfel, funcționalitatea acestuia și în acel sens.
Prokofiev susține că GTSOU a intensificat cooperarea cu partenerii din România (Transgaz) și Republica Moldova (Moldovatransgaz), în vederea transportului de gaze prin coridorul transbalcanic în scopul creșterii capacității de import, care va conduce, de asemenea, la crearea de condiții mai bune pentru cooperarea cu partenerii din Azerbaijan.
Începând cu anul 2020, punctele de interconectare ale Ucrainei cu celelalte țări europene au funcționat conform cerințelor celui de 3 -lea Pachet Energetic European.
Problema este că, deocamdată, prin coridorul transbalcanic circulă doar gaz rusesc, provenit din TurkStream ca urmare a faptului că Bulgartransgaz, operatorul sistemului de transport din Bulgaria, și instituția similară din Grecia, nu ar fi finalizat lucrările necesare interconectării sistemelor celor două state.
Recent, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a reluat o discuție mai veche privind modul în care autoritățile bulgare și elene tratează realizarea interconectorului dintre rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care ar permite României (și implicit Ucrainei) acccesul la alte surse de gaze, cele azere sau gaz natural lichefiat (LNG).
“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană - n.r.), finanțat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bulgaria și Grecia (IGB-n. r.), Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, a declarat Sterian.
De la începutul acestui an, prin TANAP, Azerbaidjanul a exportat 2,5 miliarde mc numai în Turcia.
Gazoductul TANAP, cu o lungime de 1.841 km, este destinat transportului azer de gaze de pe câmpul Shah Deniz de la granița georgiano-turcă până la granițele de vest ale Turciei. Construcția TANAP a costat 6,5 miliarde de dolari.
Capacitatea de transport a gazoductului este de 16 miliarde de metri cubi, din care 10 miliarde sunt direcționate către Europa, iar 6 miliarde de metri cubi - către regiunile de vest ale Turciei. În viitor, capacitatea conductei va fi mărită la 24 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, iar apoi la 31 de miliarde de metri cubi.
