Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024, iar numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior, așa cum reiese din datele Centrului Național al Cinematografiei.
Majorarea fiscalității va activa instinctul de protecție al populației, care va migra către forme nefiscalizate pentru consum și înregistrarea veniturilor, crede Florian Libocor, economist șef al BRD. România are de departe cel mai mare gap al taxei pe valoarea adăugată din UE și o creștere a acestei taxe pe consum ar face ca o parte semnificativă din bani să nu fie colectată la buget. Libocor oferă și un scenariu privind impactul creșterii TVA asupra veniturilor și inflației și adaugă că orice măsuri vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar vor fi acceptate mai ușor de populație dacă vor avea caracter temporar.
Poșta Română apelează . Detalii pe PROFIT INSIDER, un instrument de business pe bază de abonament prin intermediul căruia sunt furnizate informații exclusive privind modificările fiscale și legislative pregătite de autorități înainte de a fi lansate în dezbatere publică, tranzacții realizate de jucători importanți, decizii de business, rezultate financiare anunțate în premieră, analize de piață exclusive.
Apartamentele noi continuă să se scumpească, pe fondul ofertei scăzute și al costurilor de construcție în creștere, chiriile sediilor de firmă sunt așteptate să urce și ele, tot din lipsa ofertei, iar nișa parcurilor de retail prinde avânt, a fost semnalat la conferința Profit.ro „Piața imobiliară, între șocuri și oportunități“ - Ediția a V-a.
În luna mai 2025, pe piața chiriilor din România s-au evidențiat diferențe importante între orașe, reflectate în prețurile medii de închiriere. Cele mai accesibile chirii la nivelul orașelor se înregistrează în Arad (350 euro), Timișoara (400 euro) și Oradea (410 euro), în timp ce Bucureștiul, în special Sectorul 1 (799 euro), Sectorul 2 (660 euro) și Cluj-Napoca (600 euro) înregistrează cele mai ridicate valori.
Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.
Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.
De ce a ajuns România într-o situație economică delicată?
Elon Musk a criticat vehement proiectul de lege privind reducerile de taxe și cheltuieli susținut de președintele Donald Trump, numindu-l ”o abominație dezgustătoare”, care va exploda deficitul bugetar federal, transmite CNBC.
Previziunile de creștere economică pentru Statele Unite și la nivel global au fost reduse semnificativ de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul efectelor negative provocate de tarifele impuse de președintele Donald Trump și al incertitudinilor de politică economică, transmite CNBC.