BNR a menținut dobânda cheie la 7% și se așteaptă la o dinamică economică relativ scăzută. Creșterile de prețuri, sub incertitudinile creșterilor fiscale

Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7%, în linie cu estimările analiștilor. BNR se așteaptă la o creștere economică modestă în trimestrele 2 și 3, mai temperată decât s-a anticipat anterior. Perspectivele inflației sunt marcate de incertitudinile care vin din plafonarea adaosului comercial și măsurile fiscale ce se prefigurează.

Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu participarea celor mai importanți actori implicați

BNR a modificat dobânda cheie ultima oară în ianuarie, când a majorat-o cu 0,25 puncte procentuale la nivelul curent de 7% pe an.

CITEȘTE ȘI Măsurile fiscale gândite de Guvern reușesc să îi nemulțumească și pe antreprenori, și pe angajați: Concentrați-vă pe cheltuirea banilor luați de la noi. Ieșim cu proteste ample! Angajamentul FĂRĂ TAXE, "uitat"

”Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare”, arată BNR.

Rata inflației a scăzut la 10,3% în iunie și este așteptată să scadă la un nivel de o singură cifră în iulie – noul nivel va fi anunțat vineri de către Statistică.

BNR se așteaptă ca inflația, potrivit prognozei actualizate, să continue să scadă, dar pe o ”traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei” și să ajungă în apropiere de ținta de 2,5% la finele orizontului de prognoză de 2 ani.

Scăderea inflației va fi generată de ofertă, în principal de efectele de bază dezinflaționiste și de scăderea prețurilor mărfurilor, la care se adaugă scăderea excesului de cerere din economie, mai arată BNR.

”Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută”, subliniază banca centrală.

Miercuri urmează să fie prezentat noul Raport privind inflația, într-o conferință de presă ținută de guvernatorul Mugur Isărescu.

Datele economice arată o încetinire a PIB în trimestrul 1 la 0,2%, de la 1% în precedentul trimestru, respectiv la 2,4% de la 4,5% în termeni anuali.

”Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în trimestrele II și III 2023, și mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menținerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut”, arată BNR.

Banca centrală subliniază scăderea dinamicii vânzărilor cu amănuntul în aprilie-mai și a serviciilor prestate populației, în timp ce producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali.

Pe de alt parte, în piața muncii a crescut efectivul salariaților și s-ar redus șomajul la 5,4%, în timp ce a crescut accelerat costul cu forța de muncă. Firmele mai raportează și o creștere a intențiilor de angajare la un nivel apropiat de record și un deficit mai amplu de forță de muncă.

BNR mai remarcă decelerarea ”relativ alertă” a dinamicii creditului privat în iunie (la 6,4%, de la 7,9% în mai), precum și tendința de apreciere a leului în iulie, sub influența unor ”factori interni conjuncturali sau sezonieri”.