Un deputat PSD a depus un proiect de lege care vizează modificarea mai multor acte normative din domeniul asigurărilor și completarea Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, scopul demersului fiind îmbunătățirea și actualizarea legislației naționale în domeniul asigurărilor conform noilor tendințe la nivel european, precum și diminuarea riscului de intrare în faliment a societăților care se confruntă cu dificultăți financiare fără parcurgerea în prealabil a unei proceduri speciale de redresare într-o perioadă de timp rezonabilă și realistă.
"Proiectul de lege propune actualizarea prevederilor privind redresarea financiară cuprinse în prezent în Legea 503/2004 și preluarea în Legea 237/2015 a prevederilor legate de planificarea redresării și măsurile de intervenție timpurie din Legea 246/2015, cu ajustările care se impun, în scopul suplimentării, eficientizării și corelării instrumentelor de supraveghere, inclusiv control, ale ASF pe toate palierele de intervenție, respectiv planificarea remedierii, prevenția și remedierea deteriorării situației financiare și a calității sistemului de guvemanță, redresarea financiară și supravegherea exercitată de autoritate asupra societăților ulterior retragerii autorizațiilor de funcționare și obligațiile care incumbă acestor din urmă societăți", scrie în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Principalele modificări și completări pe care le aduce propunerea legislativă se referă la asigurarea unui cadru legal transparent și predictibil privind planificarea remedierii societăților de asigurare și reasigurare, privind posibilitatea aplicării de către autoritatea de supraveghere a unor măsuri preventive și corective, crearea unui mecanism viabil și eficient pentru derularea procedurii speciale de redresare financiară, ca procedură administrativă aflată în aria de competență a ASF, precum și reglementarea regimului juridic al acestor societăți ulterior retragerii autorizațiilor de funcționare și competenței ASF de supraveghere a acestora pe perioada lichidării.
Astfel, potrivit proiectului, asigurătorii care dețin o cotă de piață de cel puțin 5% și ale căror rezerve tehnice brute depășesc 5% din valoarea totală a rezervelor tehnice brute la nivelul pieței vor elabora planuri preventive de remediere, pe care le vor transmite Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Potrivit datelor ASF, asigurătorii care dețin o cotă de cel puțin 5% sunt Groupama, Allianz - Țiriac Asigurări, Euroins România, Omniasig VIG, Asirom VIG, NN Asigurări de Viață, Generali România, BCR Asigurări de Viața VIG, BRD Asigurări de Viață, Signal Iduna Asigurare și UNIQA Asigurări de Viață.
"Societățile includ în planul preventiv de remediere cel puțin următoarele informații: a) rezumatul celor mai importante elemente ale planului și prezentarea capacității generale a societății de remediere a situației financiare și a sistemului de guvemanță; b) rezumatul modificărilor semnificative survenite în situația societății de la ultimul plan preventiv de remediere depus; c) un cadru de indicatori proprii care identifică situațiile în care pot fi luate acțiunile și declanșate mecanismele prevăzute în plan; indicatorii sunt cantitativi și calitativi și se referă cel puțin la situația capitalurilor, lichidității, activelor și fondurilor proprii, precum și la profitabilitate, condițiile de piață și cele macroeconomice; d) acțiunile și mecanismele avute în vedere pentru remedierea situației; e) calendarul estimat pentru implementarea acțiunilor și mecanismelor planificate; f) descrierea detaliată a obstacolelor semnificative în calea realizării efective și la timp a planului; g) alte elemente stabilite prin prevederile legale. La elaborarea planului preventiv de remediere, societățile nu se bazează în niciun fel pe accesul la sprijin financiar public, astfel cum acesta este definit la articolul 2, punctul 41 din Legea 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor", se arată în proiectul de lege.
Planurile preventive de remediere se elaborează cel puțin o dată la 3 ani și se transmit ASF în vederea evaluării, iar instituția stabilește anual lista societăților care au obligația întocmirii respectivelor planuri.
Proiectul de lege cuprinde dispoziții referitoare și la procedura specială de redresare financiară aplicabilă societăților, condițiile de declanșare a unei astfel de proceduri și măsurile de redresare pe care autoritatea de supraveghere le poate dispune în cadrul acesteia, inclusiv competența de numire a unui administrator special, orizontul maxim de timp pe care se poate derula, respectiv de 18 luni, dar și finalitatea și efectele procedurii.
Documentul face referire și la numirea unui administrator interimar la societățile pentru care sunt retrase autorizațiile de funcționare și promovată cererea de deschidere a procedurii falimentului sau, în situația în care nu sunt întrunite condițiile stării de insolvență, precum și dispozițiile privind dizolvarea și lichidarea asigurătorilor, menite să asigure transparență, predictibilitate și un tratament echitabil și nediscriminatoriu pentru creditorii de asigurări, în principal prin statuarea aceleiași ordine de prioritate a creanțelor de asigurare, indiferent de faptul că lichidarea are loc ca urmare a falimentului, este voluntară sau obligatorie.
"Având în vedere natura specifică a activității de asigurare care oferă adeseori soluții de acoperire a riscurilor pe termen mediu și lung, în scopul protejării intereselor creditorilor de asigurări și al limitării efectelor negative pe care ieșirea din piață a unei societăți de asigurare le poate avea inclusiv asupra altor sectoare economice, proiectul de lege reglementează un termen maxim de 5 ani pentru finalizarea lichidării, cu excepția cazului în care portofoliul existent include contracte de asigurări de răspunderi civile, credite sau garanții, ori de asigurări de viață, caz în care procedura se desfășoară până la data stingerii obligațiilor decurgând din contractele de asigurare", scrie în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Modificările propuse redefinesc și starea de insolvență a societății de asigurare/reasigurare din cuprinsul Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în vederea corelării cu noile prevederi propuse de inițiativa legislativă în ceea ce privește menținerea competențelor de supraveghere ulterior retragerii autorizației de funcționare asupra societăților, cu excepția celor care intră în procedura de faliment.
"În contextul obligațiilor de înființare, autorizare sau desemnare a unui organism cu rol de efectuare a plăților către terțele persoane prejudiciate RCA care să negocieze încheierea acordurilor cu organismele similare din celelalte state membre, mai sus expuse, este important de arătat că în România există Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), persoană juridică de drept public cu rol de protecție a creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței asigurătorilor, care plătește din disponibilitățile sale creanțele de asigurări rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii în cazul insolvenței unui asigurător autorizat de ASF, către creditorii de asigurări care aleg să parcurgă procedura administrativă reglementată de Legea nr. 213/2015. Prin urmare, proiectul de lege prevede atribuția Fondului de garantare a asiguraților de a negocia încheierea acordurilor cu organismele similare din celelalte state membre înființate, autorizate sau desemnate în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2021/2118 de modificare a Directivei 2009/103/CE (Directiva a V-a auto), până la data de 23 iunie 2023", se mai arată în nota de fundamentare.
Mai multe detalii despre proiectul de act normativ AICI, AICI și AICI.
În ultimii 10 ani, piața asigurărilor s-a confruntat cu falimentul Astra Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, LIG Insurance, Asimed și City Insurance. În cazul City Insurance, liderul pieței la momentul retragerii autorizației de funcționare, datoriile companiei se situează în jurul a 1,8 miliarde de euro.
