Economia României ar urma să crească gradual, pe fondul necesarei consolidări fiscale, care este esențială pentru contracararea extinderii deficitelor gemene, în timp ce inflația va rămâne temporar la un nivel ridicat, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026, se arată în concluziile vizitei misiunii Fondului Monetar Internațional, după consultările cu autoritățile române în baza Articolului IV.
Recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reforme fiscale, este binevenit, și marchează un important pas înainte. Implementarea sa completă și măsuri suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice, consideră FMI, arată Agerpres.
În domeniul politicii monetare, abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerea dobânzii ar trebui reluată numai după ce inflația se înscrie pe o traiectorie descendentă fermă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăți rezistența la șocuri. În plus, impulsionarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienței aparatului de stat, este esențială pentru a folosi pe deplin fondurile europene și pentru a sprijini creșterea economiei, în contextul necesarelor ajustări fiscale, se arată în raport.
'Creșterea economică este redusă, în timp ce, recent, inflația a crescut semnificativ, din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB-ului României s-a atenuat la 0,8% în 2024, consumul privat solid, în urma majorării robuste a salariilor, a fost compensat de continuarea scăderii activităților de investiții. Ritmul de creștere a rămas slab în primul semestru din 2025, incertitudinile semnificative afectând încrederea în economie. Inflația anuală a urcat la 9,9%, în august, după eliminarea plafonării prețului la electricitate și a majorării TVA', semnalează FMI.
Instituția financiară internațională mai subliniază că deficitele gemene s-au extins și mai mult, în urma deteriorării fiscale. Deficitul fiscal a urcat la 8,7% din PIB (conform metodologiei Cash) în 2024, în urma majorării semnificative a cheltuielilor cu pensiile și salariile din sistemul public și cheltuielilor publice de capital finanțate pe plan intern. Creșterea deficitului fiscal a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4% din PIB. În pofida înghețării salariilor și pensiilor în sectorul public în 2025, deficitul fiscal ridicat persistă la mijlocul anului, în urma creșterii continue a cheltuielilor curente, se arată în raport.
FMI se așteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ului României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 și de 1,4 în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin programul 'NextGenerationEU' compensând parțial moderarea consumului privat, provocat de inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale. Inflația ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026.
FMI estimează că riscurile la adresa perspectivelor economice sunt în sens negativ, în timp ce riscurile la adresa inflației sunt în creștere. Se menține riscul unei retrogradări a ratingului suveran al României, deoarece persistă temerile privind executarea planificatei consolidării fiscale în perioada 2025-2026 și a sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. Creșterea mai lentă în rândul marilor parteneri comerciali, cuplată potențial cu bariere comerciale mai ridicate, incertitudinile, și o intensificare a conflictelor regionale ar putea afecta comerțul și fluxurile de FDI (investiții străine directe).
Partea pozitivă ar fi reprezentată de implementarea solidă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate cu fonduri europene, ceea ce ar întări încrederea investitorilor și ar reduce mai rapid decât se estima primele de risc, ceea ce ar avea ca rezultat o creștere economică și investiții private mai ridicate.
Riscurile la adresa inflației includ prețuri mai ridicate la energiei și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere a salariilor peste așteptări, posibil determinată de inflația temporar ridicată, ar putea amâna proiectata normalizare a inflației de bază, avertizează FMI.
Consolidarea fiscală substanțială din 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, alături de noi ajustări pe termen mediu, este critică pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii piețelor. Dacă va fi pe deplin realizat pachetul de reforme, deficitele fiscale primare ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 și, respectiv, două puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, atenuând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Totuși, deficitul fiscal este proiectat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilității și va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii și gospodării și îmbunătățind climatul de investiții, se arată în raport.
Noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și îmbunătățirea eficienței sunt cheia pentru susținerea implementării efective a ajustării fiscale. Actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administrației fiscale și a sectorului serviciilor publice. Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluție pozitivă pentru consolidarea gestiunii informațiilor și planificării bugetare. Pentru îmbunătățirea suplimentară a eficienței cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu și strategii de cheltuieli, precum și planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenței fiscale și a credibilității, apreciază FMI.
Reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autoritățile să se asigure că inflația revine în siguranță în marja de toleranță. Impactul temporar al majorării TVA și încheierea plafonării prețului la energie, precum și presiunile salariale în derulare au scos în evidență riscul ca așteptările inflaționiste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Ținând cont de incertitudinile ridicate și de evoluția riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcție de condițiile economice și dinamica prețurilor, se arată în raport.
O creștere graduală pe termen mediu a flexibilității ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăți reziliența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar îmbunătăți reziliența economică la șocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziției externe slabe, consideră FMI.
Reziliența sectorului bancar din România s-a îmbunătățit, bilanțurile fiind mai solide. Băncile sunt bine capitalizate și au lichidități. Orientările BNR privind păstrarea profiturilor, combinate cu sporirea rezervelor de capital anticiclice (CCyB) a îmbunătățit reziliența sistemului financiar prin majorarea capitalului și a rezervelor de capital care pot fi eliberate. În pofida unei recente deteriorări, calitatea activelor sectorului bancar rămâne viabilă, rata creditelor neperformante (NPL) fiind aproape de media, se arată în comunicat.
Progresul reformelor structurale este vital pentru stimularea unei creșteri sustenabile, pe fondul amplei consolidări fiscale. Înființarea unei agenții independente care să monitorizeze marile companii de stat (SOE) este binevenită. Numirea la timp a conducerii va permite agenției să funcționeze la capacitate deplină și consolidează supervizarea și guvernanța în sectoarele dominate de companiile de stat. Îmbunătățirea predictibilității și a calității reglementării va spori încrederea companiilor și va reduce economia informală.
Cu o populație care îmbătrânește, este de asemenea importantă sporirea participării la piața forței de muncă și majorarea productivității, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a programelor de îngrijire a copiilor și investiții în educația de calitate, consideră FMI.
Tranziția României spre o economie cu emisii scăzute de carbon, alături de finalizarea strategiei energetice la nivelul UE, va ajuta la obținerea securității energetice. În toamna anului trecut, autoritățile au depus planul actualizat privind energia și clima și Strategia energetică națională pentru 2025-35 pentru a ajunge la emisii net zero până în 2050. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ar trebui luate în considerare subvenții suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoare care nu sunt acoperite de schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în transporturi și construcții. O piață energetică deplin integrată și interconectată în cadrul Uniunii energetice la nivelul blocului comunitar rămâne crucială, susține FMI.
