Datoria publică a crescut cu peste 10% anual între 2012 și 2014, fapt care a atras, în mod inevitabil, creșterea dobânzilor și a cheltuielilor, constată Curtea de Conturi, precizând că în această perioadă datoria pe cap de locuitor a urcat semnificativ, de la 2.706 la 3.314 euro.
Pentru o persoană care în 2012 avea un câștig net salarial lunar de 1.507 lei, plata datoriei publice pe locuitor, de 1.005 lei, reprezenta 66,7% din acesta și a ajuns, în 2014, la 73,9%, fapt ce reflectă un nivel mare de îndatorare, cu influențe asupra gradului de suportabilitate de către populație, arată raportul.
În cei doi ani analizați, datoria publică guvernamentală a crescut de aproximativ 1,24 ori, de la 226,8 miliarde lei în 2012 la 280,9 miliarde lei în 2014. Curtea de Conturi analizează și structura datoriei, concluzionând că ponderea cea mai mare o dețin obligațiile financiare ale statului datorate creditorilor de pe piața internă.
CITEȘTE ȘI România a achitat împrumutul de la FMI „Ca și în anii precedenți, în perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deținută integral de sectorul bancar privat, creându-se, astfel, un cerc vicios între datoria publică și consolidarea bancară. Apreciem că, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populației și ale societăților comerciale, băncile dețin o poziție privilegiată pe piață. Întrucât acestea trebuie să-și valorifice resursele prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur și plasamente în active fără risc”, notează documentul.
Raportul menționează și pachetul financiar primit de România în perioada crizei. Împrumutul acordat de FMI de 2,15 miliarde euro a fost restituit integral, însă a fost conjugat cu asistența acordată de UE . Prin urmare, rambursarea în totalitate a se va realiza până în anul 2023, continuând să producă noi obligații, din moment ce, Finanțele au utilizat tot instrumente de datorie publică, pentru achitarea acestuia.
