Piața muncii a intrat într-o ușoară răcire în ultimul an, manifestată prin scăderea ușoară a numărului de salariați și urcarea ușoară a șomajului, care a atins un nivel de 6,1%, vârful ultimilor trei ani, arată raportul.
Salariile scad în termeni reali
Salariul mediu pe economie a crescut în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună a lui 2024 cu mai puțin de 5%, ceea ce înseamnă o scădere de 4,5% în termeni reali, având în vedere inflația ridicată. Dinamica nominală din sectorul privat s-a înjumătățit la 5,7% pe an în noiembrie, în timp ce câștigurile din sectorul public au scăzut.
„Pentru piața muncii este importantă dinamica salariului mediu net, dar la fel de importantă este și distribuția angajaților în funcție de nivelul salarial, cu o concentrare mare de angajați la niveluri salariale mai joase sau medii care reflectă problemele structurale din piața muncii”, arată raportul.
Cei mai mulți angajați câștigă sub 800 de euro net
Astfel, 58% dintre angajați sunt plătiți cu salarii nete mai mici decât 4.100 lei. Mai mult, 33% dintre angajați câștigă sub 2.700 de lei, în condițiile în care salariul minim pe economie este de circa 2.600 de lei.
Circa 18% câștigă între 4.100 și 5.850 de lei, 16% câștigă între 5.850 și 9.400 de lei, 5% între 9.400 și 14.600 de lei și 3% peste 14.600 de lei, arată calculele Concordia, pe baza datelor de la Ministerul Muncii.
„Această distribuție subliniază atât structura economică, cât și problemele privind productivitatea, pe care piața muncii le are. Gradul scăzut de conformare, respectiv munca la negru și la gri, reprezintă o altă cauză a acestei distribuții.
Corelat, acestea se transpun ulterior și în finanțele publice, prin încasări din impozite și contribuții scăzute, dar și în viitoare pensii de stat mici, cu impact social ridicat”, arată raportul.
Ocupare mare în agricultură, un fel de „șomaj mascat”
Autorii remarcă și ponderea ridicată a persoanelor fără ocupație, unde există o contribuție importantă a tinerilor care nu lucrează și nici nu studiază, precum și ponderea ridicată a persoanelor ocupate în agricultură, cu o valoare adăugată extrem de mică.
„Există o discrepanță foarte mare între România, unde adesea agricultura de subzistență este o formă de șomaj mascat, și alte precum Polonia, Ungaria sau Cehia care și-au consolidat acest sector”, notează autorii raportului.
Ponderea mare a populației ocupate în agricultură din România (cea mai mare la nivel european), explică și discrepanțele regionale mari de producție economică, și nu sediile sociale/fiscale ale firmelor, așa cum Profit.ro a explicat anterior.
„Dacă forța de muncă ar fi distribuită mai bine către zone mai productive, prin reconversie și mobilitate mai bună, s-ar putea obține un plus semnificativ la formarea PIB-ului. Totodată, impactul asupra bunăstării indivizilor ar fi unul important, aceștia putând fi angrenați în activități cu valoare adăugată mai mare sau în activități agricole organizate și mecanizate”, completează autorii.
Firmele din marile orașe apelează la imigranți non-UE
În timp ce rata de ocupare este de puțin peste 63% la nivelul țării, cu 7,7 milioane de persoane, din care 6,7 milioane de salariați (date valabile pentru finele lui T3 2025, care includ forțele armate și muncitorii la negru), firmele apelează la muncitori de import, în special din afara UE.
De altfel, începând cu 2023 numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților.
„Imigranții pot ajuta la acoperirea necesarului de forță de muncă pe anumite domenii unde există deficit”, arată raportul.
Circa 61% dintre imigranți vin din afara UE, cele mai ridicate procente din total imigranți au fost înregistrate din: Ucraina (15,2%), Marea Britanie (8,5%), Nepal (5,6%), Moldova (4,9%) și Sri Lanka (4,4%). Aceștia au o rată de angajare de 86%, față de doar 15% în cazul celor veniți din țări UE și care probabil întreprind alte activități economice, sunt retrași din câmpul muncii sau sunt minori, arată raportul.
Circa 48% dintre angajații veniți din țări din afara UE lucrează în București-Ilfov, și încă 16%, cumulat, în județele Constanța, Timiș și Cluj.
„Majoritatea angajaților non-U.E. sunt concentrați în marile aglomerări urbane, acolo unde există deficit de forță de muncă, dar și unde aceștia se pot integra mai ușor”, notează autorii raportului.
Sectoarele de activitate unde au activat angajații din afara U.E. în 2025 au fost: construcții (21%), industria prelucrătoare (20%), horeca (15%) sau comerț (13%). Este vorba despre sectoare de activitate care s-au confruntat cu probleme în a găsi forța de muncă necesară în anii anteriori, în special necalificată sau slab calificată.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 4.200 de firme din 20 de sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați.
