România a ajuns la un grad de umplere de peste 90% al depozitelor sale subterane de înmagazinare a gazelor naturale, în pofida faptului că, de o săptămână, Depogaz a declanșat operațiunile de extragere a gazelor din unele din depozitele sale, arată date analizate de Profit.ro. Volumul de gaz injectat în ultimele zile este însă unul net superior celui extras.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Pe 12 octombrie, potrivit datelor asociației operatorilor de înmagazinare din UE, Gas Infrastructure Europe, România avea depozitați 29,4 TWh, reprezentând 89,6% din capacitatea totală de 32,7 TWh disponibilă.
Joi, potrivit Transgaz, companiile autohtone înmagazinau alți 166 TWh, iar dacă nivelul extragerilor rămâne același din ultimele zile, de aproximativ 49 GWh, în depozite se ajungea, la finalul zilei, la peste 29,5 TWh, reprezentând peste 90,2% din capacitatea totală.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Începând cu data de 4 octombrie, Depogaz a început să extragă gaze din unele din depozitele pe care le operează, chiar dacă volumul injectat în celelalte depozite este unul net superior.
Astfel, pe data de 11 octombrie, Depogaz (companie deținută de Romgaz) a extras 41,6 GWh din depozitul de la Urziceni și 8,1 GWh din cel de la Bălăceanca, injectând, în schimb, 58,9 GWh în depozitul de la Sărmășel, 53,4 GWh în cel de la Bilciulești și 27,3 GWh în cel de la Ghercești.
În aceeași zi, în depozitul operat de Depomureș (companie controlată de Engie) au fost introduși 15,7 GWh.
Dacă diferența dintre gazul extras și cel introdus în depozite rămâne de peste 100 GWh pe zi până la finalul lunii, România ar putea ajunge la un volum de gaz înmagazinat de peste 31 TWh, reprezentând 96% din volumul total disponibil. Cum probabil însă că vremea se va mai răci, iar consumul se va majora, un procent de 93-94% de umplere a depozitelor la finalul lunii pare unul mai realist.
Dacă, din punct de vedere al siguranței alimentării, gradul ridicat de umplere a depozitelor este un lucru pozitiv, din punct de vedere comercial și al prețurilor, anul viitor, pe piață s-ar putea simți și efecte negative.
De obicei, dată fiind capacitatea limitată de extragere, România termină iernile cu gaze depozitate neutilizate, chiar și când nivelul înmagazinărilor se situează sub 80% din capacitatea totală.
Iar gazele care, foarte probabil, vor rămâne neextrase la primăvară nu sunt cele alocate de guvern la preț reglementat (de 150 lei/MWh, pentru alimentarea clienților casnici și CET-urilor), acestea teoretic urmând a fi consumate în această iarnă, ci au fost achiziționate în vederea depozitării la prețurile ridicate de pe piață în această vară. În plus, va fi necesară achitarea de noi tarife, ele intrând într-un nou ciclu de depozitare.
Iar, odată cu sfârșitul iernii, prețul gazelor, având caracter sezonier, are tendința de a se reduce, devenind sensibil mai mic decât cel de achiziție în vederea înmagazinării, plus tarifele de înmagazinare aferente a două cicluri.
Primăvara viitoare, situația ar putea fi diferită, însă, în condițiile în care livrările Rusiei către Europa vor scădea în continuare. În această vară și toamnă, companiile europene au umplut depozitele (și) cu gaze rusești, ceea ce anul viitor ar putea deveni un lucru imposibil. În aceste condiții, prețul sezonier al gazelor din primăvara, vara și toamna anului viitor ar putea să nu scadă ca în perioade normale, iar gazul depozitat, cu tot cu tarifele aferente a două cicluri, să fie în continuare competitiv.
