Semnal de alarmă al economiștilor, după ce datoria globală a trecut de 365.000 de miliarde de dolari

Economiștii avertizează că majorarea costurilor cu dobânzile pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor guvernelor.

CITEȘTE ȘI H&M închide din magazine și le renovează pe cele rămase

IIF atrage atenția în special asupra Statelor Unite, Japoniei, Franței și Marii Britanii, care se confruntă cu ”deficite persistent ridicate și cheltuieli în creștere cu dobânzile”, probleme asociate în trecut mai ales economiilor emergente aflate sub presiunea datoriilor, scrie News.ro.

Economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari numai sub formă de dobânzi pentru obligațiunile guvernamentale tranzacționate internațional. Suma depășește cheltuielile globale pentru inteligență artificială, de 2.600 de miliarde de dolari, pentru apărare, de 3.100 de miliarde, sau pentru energie curată, de 2.300 de miliarde de dolari.

IIF avertizează că datoria a devenit și o problemă politică, creând un ”cerc vicios” între alegeri, soluțiile pe termen scurt și vulnerabilitățile pe termen lung. Pe măsură ce dobânzile de referință cresc, costurile serviciului datoriei sunt așteptate să urce puternic, în timp ce presiunile structurale generate de cheltuielile pentru sănătate și pensiile publice rămân în mare parte nerezolvate.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a avertizat la rândul său că majorarea randamentelor obligațiunilor arată necesitatea unor eforturi mai mari pentru limitarea și redistribuirea cheltuielilor publice, îmbunătățirea eficienței sectorului public și consolidarea veniturilor. Reformele sunt necesare pentru sustenabilitatea datoriilor pe termen lung și pentru ca guvernele să-și păstreze capacitatea de a reacționa la viitoare șocuri economice.

CITEȘTE ȘI Banca Transilvania a atras 500 de milioane de euro de pe piețele internaționale, la o marjă peste randamentul euroobligațiunilor emise de statul român

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut guvernelor să acorde prioritate consolidării fiscale. ”Trebuie făcute aceste două lucruri: reducerea nivelului datoriei, transformarea consolidării fiscale într-o prioritate și asigurarea faptului că băncile centrale își îndeplinesc mandatul privind stabilitatea prețurilor”, a declarat Georgieva.

BERD înrăutățește previziunile în urma efectelor războaielor

anca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit previziunile economice în cele 41 de țări în care investește, Irak, Liban și Ucraina fiind sever afectate de efectele războaielor, transmite Reuters.

CITEȘTE ȘI Băncile din România: Avem marje mai mici decât în Ungaria și Polonia la ipotecare, în ultimul deceniu, deși riscul de credit este cel mai mare din regiune. Paradoxul uneia dintre cele mai concurențiale piețe de retail GRAFICE

Conform raportului 'Regional Economic Prospects', publicat joi de instituția financiară internațională, avansul economiei ar urma să se situeze la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025 și cu 0,6% sub nivelul prognozat în iunie. Creșterea ar urma să se redreseze la 4% în 2027, cu 0,4% peste nivelul previzionat anterior.

Majorarea costurilor de împrumut și a cotațiilor la petrol și gaze, perturbarea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz și seceta din Europa redus ritmul de creștere al economiei, apreciază BERD.

'Un motiv de îngrijorare în reprezintă faptul că există multiple puncte de presiune, de la motorină la cotația grâului și costurile de împrumut. Presiunile sporesc, și există riscuri de evoluție negativă', a afirmat economistul șef al BERD, Beata Javorcik.

Cele mai semnificative înrăutățiri ale prognozelor sunt pentru Irak și Liban. BERD se așteaptă ca economia irakiană să se contracteze anul acesta cu 12%, după ce închiderea Strâmtoarii Ormuz a oprit exporturile de petrol, în timp ce Libanul ar urma să înregistreze un declin de 5%, conflictul cu Israelul afectând evoluția PIB-ului.

În plus, BERD a redus prognoza pentru Ucraina, în urma intensificării atacurilor rusești, și cea pentru Turcia, unde presiunile inflaționiste persistente forțează înăsprirea condițiilor de finanțare.

CITEȘTE ȘI VIDEO Kaufland anunță în România o schimbare. Deschide o nouă zonă Beauty Zone, cu trenduri din TikTok, Instagram și alte platforme către raft

Presiunile asupra prețurilor sunt mai puțin intense decât se temea BERD. Instituția se așteaptă la o inflație de aproximativ 6% în cele 41 de țări în care investește. Dar prețul grâului pe plan global a crescut cu aproximativ 30% din februarie, pe fondul atacurilor de la Marea Neagră, care au redus exporturile ucrainene la cel mai redus nivel din aprilie 2022, a declarat Javorcik.

Aceste evoluții ar putea reduce exporturile ucrainene de grâu, uleiuri vegetale și metale cu 5,5 miliarde de dolari anul acesta, echivalentul a 2,5% din PIB, nivelul scăzut al Dunării și atacurile rusești asupra legăturilor feroviare limitând rutele alternative de export, menționează sursa citată.