Guvernul a avertizat că tarifele comerciale punitive impuse de administrația Trump afectează grav industriile exportatoare ale țării și creează riscuri majore pentru activitatea economică, relatează CNBC.
Executivul elvețian a menținut estimarea de creștere economică de 1,3% în 2025, dar a redus prognoza pentru 2026 la 0,9%, față de o estimare anterioară de 1,2%, scrie News.ro.
Oficialii au precizat că această creștere este ”semnificativ sub media istorică a Elveției” și reflectă impactul cumulativ al noilor tarife americane.
”Tarifele impuse de SUA au întunecat suplimentar perspectivele economice ale Elveției”, a transmis guvernul într-un comunicat de presă.
Elveția, una dintre cele mai dependente economii de export din lume, a fost lovită în august de tarife de 39% pe exporturile către SUA, după ce o delegație elvețiană nu a reușit să ajungă la un acord comercial la Washington, una dintre cele mai ridicate cote tarifare specifice impuse de administrația Trump.
Printre principalele produse afectate se numără ceasurile de lux, produsele farmaceutice și metalele prețioase, dar și ciocolata, cosmeticele și produsele de îngrijire a pielii. Produsele farmaceutice brevetate au fost vizate de tarife de 100%, cu excepția companiilor care dețin sau construiesc fabrici în SUA.
Guvernul a avertizat că, în condițiile actuale, cererea globală pentru bunuri și servicii elvețiene va crește doar modest în trimestrele următoare, iar tarifele ”pun o povară grea asupra sectoarelor afectate și companiilor orientate spre export, cu efecte de propagare semnificative asupra economiei în ansamblu”.
De asemenea, executivul a atras atenția că majoritatea partenerilor comerciali ai SUA beneficiază de tarife mai mici, ceea ce plasează exportatorii elvețieni într-un dezavantaj competitiv.
”Dacă Elveția ar ajunge la un acord cu SUA sau dacă politica comercială globală s-ar relaxa, perspectivele s-ar îmbunătăți. În prezent, însă, riscurile descendente predomină”, au adăugat oficialii.
Un alt factor de presiune asupra economiei îl reprezintă aprecierea francului elvețian, considerat un activ-refugiu în perioade de incertitudine globală. Moneda s-a întărit cu peste 12% de la începutul anului, complicând eforturile Băncii Naționale a Elveției de a evita deflația și dobânzile negative.
”O deteriorare a mediului internațional nu poate fi exclusă”, au spus autoritățile, adăugând că eventuale corecții de piață sau tensiuni geopolitice ar putea crește suplimentar presiunea de apreciere asupra francului.
Economiștii avertizează asupra riscului de recesiune. Charlotte de Montpellier, economist-șef pentru Franța și Elveția la ING, a declarat pentru CNBC că ”riscurile pentru economia elvețiană cresc semnificativ”, estimând un impact direct de 0,86% asupra PIB în primii doi ani de la majorarea tarifelor. Ea a revizuit prognoza de creștere pentru 2026 la 0,8%, aproape la jumătate față de începutul anului.
Melanie Debono, economist senior la Pantheon Macroeconomics, anticipează că Elveția va intra în recesiune în a doua jumătate a anului, cu o scădere de 0,2% a PIB-ului în fiecare dintre trimestrele trei și patru, din cauza declinului exporturilor și investițiilor.
În plan corporativ, Georges Kern, CEO-ul Breitling, a descris tarifele de 39% drept ”o veste îngrozitoare” pentru industria elvețiană, dar a spus că este optimist privind o soluție rapidă.
”39% tarife este ceva oribil, dar cred că va fi rezolvat. Politicienii elvețieni știu să discute cu oamenii de afaceri, iar administrația Trump este formată din oameni de afaceri”, a spus el.
Pentru a contracara impactul, Breitling a majorat prețurile globale cu 4%, o ajustare menită să compenseze parțial costurile suplimentare generate de noile tarife.
