VIDEO Ca după un an de molimă. Economistul Ionuț Dumitru arată zonele în care statul cheltuie prea mulți bani, dar spune și că bugetul încasează prea puțin. “Percepem că plătim mult, raportat la calitatea serviciilor primite.”

Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.

Reducerea deficitului bugetar, care anul trecut a atins 9,3% din PIB și în acest an ar trebui să vină la 7%, trebuie făcută urgent, pentru a evita suspendarea fondurilor europene, care mai departe duce la alte complicații, avertizează Ionuț Dumitru, în cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar Bancari.

“Mai avem un răgaz de 3-4 săptămâni, până la Consiliul European de la începutul lunii iulie și cred că e urgentă formarea guvernului și implementarea unui pachet de măsuri care să convingă Comisia că suntem pe direcția bună și să nu facă aceea recomandare de suspendare a fondurilor UE”, spune Dumitru.

CITEȘTE ȘI O fabrică elvețiană de tehnologii pentru industria electronicelor a fost inaugurată în Arad

Măsurile luate trebuie să convingă Comisia Europeană, agențiile de rating și investitorii că sunt suficiente pentru reducerea deficitului, altfel România riscă cu o probabilitate destul de mare retrogradare la categoria junk, mai completează Dumitru.

Ca după un an de molimă

România a înregistrat anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din UE, al doilea cel mai ridicat nivel istoric, apropiat celui din criza economică mondială, din 2009, dar sub cel din pandemie.

“România pare că, după pandemia din 2020, a mai avut o molimă, ceva, anul trecut, nu știm exact. A căzut într-o zonă foarte periculoasă cu deficitul, acel 9,3%”, spune Dumitru.

El atrage atenția că România e în procedură de deficit excesiv încă din 2019, când avea, de asemenea, cel mai mare deficit bugetar din Europa.

CITEȘTE ȘI Haos în SUA, cu efect global - O curte de apel restabilește tarifele drastice ale lui Trump

“Trebuie să fie o soluție fiscală, pe partea de venituri, și bugetară, pe partea de cheltuieli.

Avem o situație ca la carte de deficite gemene. Și avem o poziționare care nu ne avantajează deloc, lumea ne compară cu Columbia, cu Panama, cu niște state foarte exotice”, adaugă. economistul.

“Toate măsurile de consolidare fiscală, că e vorba de tăieri de cheltuieli, că e vorba de creșteri de taxe, toate sunt recesioniste”, spune Dumitru. “Problema se pune între a avea o suferință economică mai mică sau una mai mare”.

Dumitru spune că se discută mereu despre creșterile de TVA este cunoscut că taxele pe consum au impactul negativ cel mai mic pe termen scurt și pe termen lung, în timp ce alte taxe au un impact puternic și termen scurt și pe termen lung.

Oamenii trebuie să vadă că banii sunt cheltuiți corect

“Percepția că plătim taxe mari în România este o percepție subiectivă, care e fundamentată pe o calitate a serviciilor publice proastă. Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb”, spune Dumitru.

CITEȘTE ȘI La propunerea lui Nicușor Dan, partidele pro-europene încep să lucreze la un plan pentru reducerea cheltuielilor publice, în paralel cu negocierile pentru noul guvern

“O reformă care să ne aducă și consolidarea fiscal bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părți ale bugetului. Preponderent, din punctul meu de vedere, pe partea de venituri, dată fiind și presiunea mare pe care o avem în anii următori - apărare, dobânzi, sănătate, educație șamd.

Dar, fără să adresezi și partea de cheltuieli, cred că efortul este în zadar. Oamenii nu vor plăti în continuare taxe și impozite, companiile vor căuta întotdeauna portițe de optimizare și nu ajungem nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul de taxe colectate. Și lucrul ăsta se poate face doar dacă arăți oamenilor că banii sunt cheltuiți corect. Adică să îmbunătățim partea de eficiență a cheltuielilor banilor publici”, spune Dumitru.

Cheltuieli mari cu salariile

România a cheltuit anul trecut 11,2% din PIB cu salariile din sectorul public, față de o medie a UE de 10,2%, trasă însă în jos de Germania, care are un nivel al salariilor destul de mic, explică Dumitru.

Aceste cheltuieli cu personalul au crescut puternic anul trecut și au depășit nivelul din 2009, când erau la circa 10% din PIB. În 2011-2014 ajunseseră chiar la 8%, însă apoi au început să crească rapid după 2015 și și-au temperat creșterea doar în pandemie.

Problema nu este la numărul de bugetari, spune Dumitru, având în vedere că numărul de salariați este cel mai mic din UE, 6,4% din populație, comparativ cu 10,7% media UE.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Deficit bugetar de 2,95% pentru primele patru luni - CONFIRMARE

Pe de altă parte, dacă ne raportăm la numărul de contribuabili la sistemul de pensii, suntem mai apropiați de media UE, la 21%, față de 23,4%, și nu mai suntem la coada clasamentului.

“Avem o situație aparte la numărul de salariați din administrație publică și apărare, unde suntem ușor peste media UE, raportat tot la contribuabili”, spune Dumitru.

Creșterea pensiilor cu 40%, «cireașa de pe colivă»

Cheltuielile cu asistența socială reprezintă 13,6% din PIB, față de 21,8% pe medie în UE. Datele sunt însă de dinaintea creșterii de 40% a pensiilor de anul trecut.

“Creșterea cumulată de pensii de 40% de anul trecut, după mine, a fost cireașa de pe colivă. A fost prea mult, într-un moment în care deficitul era oricum prea mare”, spune Dumitru.

Separat, cheltuielile cu pensiile sunt apropiate de media UE în 2023 (9% din PIB vs 10,4%).

“Însă toate celelalte categorii… apropo că în România sunt foarte mulți asistați social și sunt foarte multe ajutoare sociale… nu se verifică pe cifre lucrul acesta, deloc”, spune Dumitru.

Puțini contribuabili

Cu ce se remarcă România este numărul foarte scăzut al celor care contribuie la sistemul de pensii, adică a salariaților, comparativ cu cel al beneficiarilor.

Ponderea contribuabililor este de 46% din populația în vârstă de 15-64 de ani față de medie a UE de 70%.

CITEȘTE ȘI Japonia pregătește primul program de stimulare a economiei, pentru a combate efectele taxelor vamale americane

“România e din alt film, suntem la coada clasamentului. Avem foarte puțini contribuabili la buget, în general, și la sistemul de pensii, în special”, spune Dumitru.

Bani mulți pe investiții, mai mult PNDL-uri și parcări la preț de apartament

Cheltuielile cu investițiile sunt relativ mari, la 5,7% din PIB, față de o medie UE de 3,6%.

“De menționat că în 2024 am avut o contribuție foarte mare din acele PNDL, Anghel Saligny, cum se mai cheamă ele în momentul de față, într-un an electoral în care toți primarii au plusat foarte mult pe această zonă și avem probleme mari de înțelegere a eficienței multor cheltuieli acolo. Am văzut zilele trecute un proiect cu o parcare de 75.000 de euro/loc, de parcă ar fi apartament cu două camere. Și avem nenumărate exemple, din păcate”, spune Dumitru.

Din ce în ce mai mulți bani pe dobânzi

Cheltuielile cu dobânzile sunt de 2,3% din PIB, peste 1,9% media UE. Sunt în creștere și în creștere rapidă, se duc spre 3% din PIB.

Așa cum Profit.ro a arătat anterior, cheltuielile cu dobânzile merg spre nivelul Ungariei, care plătește 5% din PIB în fiecare an către creditori, pentru finanțarea datoriei publice.

Cheltuieli mari cu achizițiile în sănătate, cele mai slabe rezultate

România are 6,1% din PIB cheltuieli cu bunuri și servicii, nivel la media UE.

Din acesta, pe clasificația funcțională, contribuie foarte mult partea de sănătate 2,2% din PIB, față de media UE de 1,2%. Sunt considerabil sub media UE cheltuielile cu achizițiile în educație, la 0,4% (vs 0,7%), și cele din apărare (0,1% vs 0,4%).

CITEȘTE ȘI SUA relaxează sancțiunile împotriva Siriei în urma unui angajament al lui Donald Trump

Pe parte funcțională, domeniul Sănătate are o alocare de doar 4,7% din PIB, față de 7,3% în UE. “Avem achiziții mari, investiții mici, după standardele UE, cheltuieli cu salariile mari”, sumarizează Dumitru.

Un alt aspect la care România este consistent sub media UE este cel al transferurilor sociale în natură - adică a medicamentelor compensate pe liste tot mai scurte și a investigațiilor decontate pentru care fondurile se termină încă de la începutul lunii.

România are însă multe paturi în spitale, cele mai multe din UE raportat la populație, însă Dumitru spune că acestea sunt mai degrabă servicii de azil, în care intri cu o boală și pleci cu trei.

“Avem multe spitale, multe paturi, dar puțini doctori. Cu costuri de întreținere mari.

Mortalitatea prevenibilă și tratabilă este cea mai mare din UE. Cheltuim puțin și prost. Eficiența cheltuirii este destul de slabă”, spune economistul.

Puțin la educație

Cheltuielile cu educația sunt de 3,3% din PIB, față de 4,7% media UE. Pe clasificația în educație vedem achiziții mici, investiții aproape de mediile UE, cheltuielile cu salariile relativ mici față de mediile UE, spune Dumitru.

“Avem un scor PISA chiar mai slab decât sugerează cheltuielile”, adaugă economistul, ceea ce înseamnă că și aici banii sunt cheltuiți ineficient.

Mulți bani la Poliție

Ca procent din PIB, România avea în 2023 cea mai mare alocare a cheltuielilor pentru siguranță publică, de 2,7% din PIB, față de o medie de 1,7%.

Avem cele mai mari cheltuieli ca pondere din PIB pentru poliție (1,43% vs 0,89%), pompieri (0,38% vs 0,24%) și mult peste medie la instanțele de judecată (0,46% vs 0,32%).

CITEȘTE ȘI GRAFICE Prețul mediu pentru o garsonieră decomandată în București a trecut de o nouă bornă

“N-am înțeles niciodată pentru ce există poliția locală. Nu știm. În schimb cheltuim foarte mult cu această zonă de ordine și siguranță publică”, spune Dumitru.

Veniturile fiscale, la coada clasamentului

Veniturile fiscale sunt de 27,2% din PIB, al treilea cel mai redus nivel din UE.

Acestea au scăzut începând cu 2015, când au început reducerile de taxe.

“Avem venituri fiscale destul de mici, după standardele de afară”, spune Dumitru.

“Dacă ne uităm pe cifre, după niciun fel de date nu putem concluziona că românii plătesc taxe mari. Percepem că plătim mult, raportat la calitatea serviciilor pe care le primim”, subliniază el.

România se remarcă prin faptul că are:

-cea mai mică cotă de impozit pe venit la 10%.
-a treia cea mai mică cotă standard de TVA, la 19% - cel mai sus e Ungaria, cu 27%.
-a patra cea mai mică cotă a impozitului pe profit, de 16%
-a treia cea mai mică cotă a impozitului pe dividende, de 10%

Povara fiscala pe munca salariala este sub media UE în ceea ce privește salariul mediu, este printre cele mai mici la salariile mari si peste media UE la salariile mici, arată Dumitru, citând datele Comisiei Europene.

La nivelul anului 2022, România avea cea mai mare taxare pe salariile mici (două treimi din salariul mediu), de 44%, în comparație cu țările OECD.

-Taxele pe consum sunt 9,77% din PIB în România, față de media UE de 10,5%.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Niciun proiect nou de retail la nivel național nu a fost finalizat în primul trimestru. Ritmul de livrare a crescut însă semnificativ ulterior

-Taxele pe muncă sunt de 11,64% din PIB, față de media UE de 19,99%.

-Taxele pe capital sunt de 4,78% din PIB, media UE e de 8,54%.

-Taxele pe proprietate reprezintă 0,55% din PIB în România, vs 1,85% media UE.

În ceea ce privește Cota implicită de taxare, care reflectă raportul între ce se încasează la buget și baza efectivă de impozitare:

-La consum rata este de 14,3% în România, a doua cea mai redusă după Spania.

-La muncă, statul încasează 30,4%, media europeană e de circa 36%. Sub România sunt Croația, Bulgaria și Malta.