Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.
Economistul Băncii Naționale a României spune că în ultimii 35 de ani au fost încălcate “regulile de bun simț” ale prudenței fiscale.
S-a ajuns aici dintr-o combinație de populism al politicienilor, o lipsă crasă de cultură economică a publicului și un bias cognitiv al celor informați, care au preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconfortabil, spune Lazea, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar Bancari.
Deficitul bugetar de 3% a devenit o țintă normală, nu un scenariu pentru anii cu recesiune, iar apoi s-a trecut la etapa justificării deficitelor cu investițiile publice.
Acest lucru s-a făcut prin "normalizarea în discursul public a traiului peste posibilități, prin două false aserțiuni:”
“Etapa 1: «Deficitul bugetar de 3% din PIB nu ar constitui limita superioară din deficit, ci un nivel normal pentru orice an». Deci 3% este țintă, nu worse case scenario.
Etapa 2: «Nu ar conta nivelul deficitului bugetar, atâta timp cât acesta ar fi similar cu nivelul investițiilor». După această logică, dacă am avea investiții de 15% din PIB, am putea trăi cu deficit de 15% din PIB”, explică Lazea.
Salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, ceea ce a generat inflație și cerere în afara țării, cu dezechilibru extern.
“În practică, prin teoria "wage-led growth" s-a sperat că stimularea cererii interne de consum va crea propria sa ofertă; ceea ce bineînțeles că nu s-a întâmplat în realitate. Cererea în exces nu a creat ofertă în România, a creat în alte țări, de unde și deficitul extern.
Iar pe lângă asta, a mai fost o a doua problemă, faptul că salariile au crescut mai rapid în sectorul serviciilor (non-tradables) decât în sectorul bunurilor exportabile (tradables), lucru care a distorsionat și mai mult corelația între salarii și productivitate”.
Lazea face totuși o mențiune pentru salariile profesorilor și medicilor, care, “dacă ar fi așteptat creșterea salariilor până când sectorul tradables ar fi putut generat o productivitate suficient de mare, am fi așteptat mult și bine”.
Față de 2008, salariul net a crescut mult mai mult decât productivitatea în 13 din cei 17 ani supuși analizei. Creșterea cumulată a salariului mediu net a devansat cu mult creșterea productivității muncii (de 4,05 ori față de 1,73 ori).
“Aceste creșteri s-au reflectat în creșterea inflației. Relația e circulară. Salariile mai mari duc la creșterea inflației, inflația mai mare duce la creșterea salariilor șamd”, explică Lazea.
O altă regulă încălcată este aceea a majorării pensiilor peste salarii, în condițiile sistemului pay as you go, prin care pensiile în plată sunt finanțate de CAS.
“ În practică, sumele plătite prin Pilonul I au fost crescute discreționar, cu mult peste fondurile provenite din CAS. «Avem bani la buget pentru creșteri masive de pensii», fără a spune că acei bani sunt doar pe hârtie, în condițiile în care țara are deficit bugetar de 35 de ani.
A fost întreținută în mod deliberat ideea că «oamenii trebuie să beneficieze la pensie de banii pe care i-au contribuit când erau salariați», fără a arăta că acei bani au fost cheltuiți la momentul to, conform principiului PAYG”, spune Lazea.
Creșterea cumulată a pensiei medii a devansat creșterea salariului mediu net (de 4,50 ori față de 4,05 ori).
“Pensia medie a crescut, masiv, prin decizii politice fără fundament economic, în 2008, 2009, 2020 și 2024 (în cazul acestui ultim an efectul anualizat fiind mult mai mare)”, explică Lazea.
O altă regulă încălcată este aceea prin care au fost finanțate cheltuieli permanente (salarii, pensii) din venituri temporare (împrumuturi).
“Statul nu se poate angaja la creșteri masive de pensii și salarii cât timp nu are asigurate surse interne de finanțare a acestora, întrucât sursele externe pot să dispară în orice moment.
Ce faci atunci, cu pensiile crescute în buget?! Aveai dacă te împrumutai și cineva te împrumuta”, spune Lazea.
“În practică, salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale în condițiile în care acestea din urmă sunt cele mai mici din Europa (cu excepția Irlandei)”, explică economistul BNR:
O reducere a evaziunii fiscale cu 2% din PIB, ar lăsa loc doar pentru creșterea cheltuielilor cu apărarea și reducerea deficitului bugetar uriaș, de 9,3% din PIB în 2024, adaugă Lazea.
“Orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor mai rapidă decât salariile este iluzorie în următorii ani”.
