România ar putea beneficia de finanțări de 16,68 miliarde de euro prin SAFE, fiind depășită sub acest aspect doar de Polonia (43,73 miliarde euro), potrivit alocărilor provizorii stabilite de Comisia Europeană.
Până pe 30 noiembrie 2025, statele membre UE care vor asistență financiară prin SAFE trebuie să trimită la Bruxelles o cerere în acest sens, însoțită de un plan de investiții.
În acest scop, Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a elaborat încă din septembrie un proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE privind SAFE, după cum a relatat atunci Profit.ro.
″(...) semnalăm că proiectul analizat este de natură să genereze impact bugetar național, în contextul în care, ca urmare a accesării de către România a unor astfel de împrumuturi, pentru investiții semnificative în echipamente de apărare, industria de profil, infrastructură, acestea pot atrage după sine o creștere a cheltuielilor publice, în considerarea costurilor aferente rambursării, de către statul român, a împrumutului, care trebuie integrate în bugetul de stat pe termen mediu și lung.
Mai mult, în măsura în care se acordă garanții și cofinanțări naționale, statul trebuie să asigure sursa pentru acestea în buget″, se arată în avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ, asupra draftului de OUG, care se află pe masa Executivului la ședința de guvern de astăzi.
Acesta face referire și la intenția de a se da autorităților publice din cadrul Forțelor Sistemului Național de Apărare (MApN, MAI și serviciile de informații) posibilitatea legală de a angaja fiecare până la 10 oameni, care să se ocupe de achizițiile de armament ale României prin intermediul SAFE, prin excepție de la legislația românească a austerității, care stipulează că, în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.
Este menționată și exceptarea avută în vedere, pentru optimizarea demersurilor necesare în cazul deplasărilor în străinătate, efectuate în scopul inițierii și/sau derulării achizițiilor din domeniile apărării și securității, astfel încât delegațiile Ministerului Apărării Naționale, respectiv ale celorlalte autorități publice, să poată depăși 2 persoane.
″În raport de acestea, apreciem că devin incidente dispozițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (...), raportate la art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (...)″, se mai menționează în documentul citat.
Nota de fundamentare a proiectului de OUG nu dă nicio informație despre impactul financiar al acestuia asupra bugetului general consolidat.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice
Articolul 15
(1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară, care va respecta condițiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:
a) schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani;
b) estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;
c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar
(2) În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, fișa financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.
(3) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condițiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010
Articolul 15
(1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte:
a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată;
b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
(2) Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.
Sursă: Consiliul Legislativ
