Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT) din subordinea Primăriei Capitalei vrea să reamplaseze în parcul Floreasca statuia împăratului roman Traian cu lupoaica, îndepărtată în urmă cu un an de pe amplasamentul situat pe treptele Muzeului Național de Istorie de pe Calea Victoriei, pentru restaurare.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Instituția a solicitat în acest sens aviz de la Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) a Primăriei Municipiului București. Pentru relocare, se au în vedere 4 amplasamente posibile în parc.
"Prezentatorul (AMPT – n.r.), care susține nevoia de schimbare de amplasament a Statuii lui Traian de pe treptele Muzeului Național de Istorie, ca urmare a sesizărilor unor cetățeni, ca și a faptului că aceasta a fost deteriorată, este de părere că o așezare potrivită a acesteia, după refacere, ar putea fi în Parcul Floreasca. Se mai arată că a fost dorită inclusiv montarea acesteia în Piața Romană, dar că propunerea s-a dovedit imposibilă. Ca urmare, s-a studiat posibilitatea ca ea să fie amplasată în Parcul Floreasca, intenție care are și acordul doamnei Silvia Radu, soția sculptorului decedat (Vasile Gorduz)", se arată într-un document recent al CTATU București.
Toate cele 4 propuneri vizează amplasarea statuii la sol. În cadrul ședinței CTATU în care s-a discutat avizul de reamplasare s-a pus și problema instalării statuii pe un soclu.
Unul dintre membrii comisiei a fost de părere că "o astfel de statuie ar fi stat mult mai bine într-un spațiu dominat de elemente urbane, nu naturale", iar altul a susținut "nevoia prezenței unui zid în spatele statuii, cu atât mai mult cu cât aceasta are un „spate” care ar permite o citire proastă".
"În ce mă privește, consider că niciunul dintre cele 4 amplasamente indicate nu este convingător, aș aștepta poate chiar o a cincea intenție, dar numai corelată cu o propunere de amenajare a parcului, cel puțin în acel loc și în împrejurimile imediate, cu un suport arhitectural mult mai bun. Traian, pe de altă parte, nu este un erou anonim, nu cred că este bine ca un asemenea simbol să fie lăsat să se piardă prin parc. Amenajarea trebuie să aducă parcul, starea lui de azi, la nivelul statuii – poate chiar s-ar putea vorbi despre o redenumire a parcului. La un simplu tur imaginar, în căutarea altor amplasamente mai favorabile, îmi aduc aminte de pasajul pietonal din Piața Romană, care ar putea primi acest semn, când se va face, ori de unele spații de măsura rondului monumentului lui Catargi, de alte locuri cu potențial care mai există prin niște zone centrale importante. Dacă se va decide ca statuia să rămână în acest parc, să fie legată de o amenajare. Dacă nu, ne putem gândi la un alt parc-gazdă, de ce nu?", a spus un al treilea membru al CTATU, în cadrul ședinței.
Sursă: CTATU București
Sursă: CTATU București
Sursă: CTATU București
Sursă: CTATU București
În urmă cu un an, pe 11 octombrie 2017, Primăria Capitalei anunța că AMPT va restaura statuia împăratului Traian în atelier din cauza faptului că, după ce coada lupoaicei, care căzuse, fusese remontată, specialiștii constataseră că lipseau elemente din structura de rezistență a statuii, iar altele erau degradate.
”Având în vedere faptul că statuia «Împăratului Traian» a fost vandalizată în cursul acestei luni, Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT), a dispus efectuarea unor intervenții de urgență pentru remontarea elementului artistic care fusese rupt (coada lupoaicei). Cu acest prilej, specialiștii care au realizat expertiza monumentului au constatat că lipsesc elemente din structura de rezistență, iar altele sunt degradate, motiv pentru care AMPT a decis efectuarea unor lucrări de restaurare în regim de urgență. Aceste operațiuni necesită transportarea statuii în atelier deoarece lucrările «in situ» nu sunt de natură a garanta siguranța cetățenilor aflați în proximitatea lucrărilor. Cu această ocazie se va face și constatarea stării de conservare a statuii”, se arăta într-un comunicat din 11 octombrie 2017 al Primăriei Municipiului București.
Monumentul fusese reparat cu o săptămână înainte de Primăria Generală, după ce coada lupoaicei care face parte din acesta s-a desprins. Directorul instituției muzeale, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat atunci, pentru News.ro, că acesta trebuie citit într-o ”sintaxă caricaturală”. ”Monumentul trebuie citit într-o sintaxă caricaturală și ca dovadă că majoritatea vizitatorilor scriu cuvinte grele în cartea de memorii și în caietele de vizitatori ale muzeului despre acest monument. Mi se pare stranie combinația dintre um muzeu de istorie națională și acea operă”, a spus el.
Directorul MNIR a mai amintit atunci, pentru News.ro, că monumentul a fost instalat în 2012 fără acordul instituției muzeale. El a precizat că situația a generat și un proces, după ce PMB a intabulat scările din fața muzeului ca aparținând domeniului public.
”Nu au avut acordul nostru, au avut acordul Comisiei pentru Monumentele de For Public și un acord al Ministerului, pentru că noi ne-am opus instalării acestei piese, pentru că nu cadrează cu instituția. Iar ca să treacă este opoziția noastră, primăria a trecut la un act... Au luat scările muzeului și le-au impus în domeniul public, și a trebuit să ne luptăm cu ei, să ne și judecăm, ca să recuperăm scările care au fost intabulate ca fiind domeniul public al Primăriei Municipiului București. De abia acum un an și un pic am reușit să aducem situația sub control, pentru că se opuneau cu vehemență restituirii scărilor”, a povestit Ernest Oberländer-Târnoveanu.
”Am umblat peste tot să dovedim că această clădire a avut scări de când a fost înființată, din 1899. Scările au făcut parte din construcție, ceea ce este logic și normal, spre deosebire de viziunea Primăriei de pe vremea lui Oprescu”, a adăugat el. Potrivit directorului MNIR, orice intervenție alterează frumusețea arhitecturală a sediului muzeului.
”Clădirea nu a fost concepută pentru așa ceva. Orice intervenție alterează frumusețea arhitecturală a clădirii care este realmente un exemplu de echilibru și de bun bust. Dacă arhitectul Săvulescu nu a conceput monumente pe scări, probabil că avea ceva în cap”, a explicat el.
Statuia împăratului Traian, operă din bronz a lui Vasile Gorduz, are o înălțime de 2,15 metri și 500 de kilograme și a fost inaugurată în 2012.
