Potrivit unor estimări ale producătorului de tutun nipon Japan Tobacco (JT), în următorii 10 ani cea mai mare parte a creșterii industriei globale va proveni de pe segmentul de tutun încălzit. Dacă veniturile din comercializare țigărilor tradiționale vor crește marginal cu 17 miliarde dolari, cele din comercializarea tutunului încălzit se vor majora cu o sumă dublă, de 33 miliarde dolari.
Și ponderea veniturilor din tutunului încălzit în total va avea o evoluție asemănătoare, de la 11% la nivel global în prezent, urmând a ajunge la 22%.
Însă deja există o țară în care se poate spune că tutunul încălzit e rege. Sau vice-rege, deocamdată.
Așa cum California este lider în domeniul regenerabilelor, Japonia a preluat un rol de avangardă în cel al fumatului.
În mai puțin de 10 ani, produsele din tutun încălzit au câștigat 43% din piața japoneză a tutunului, iar această cifră este probabil să depășească 50%, cea mai importantă companie japoneză și una dintre cele mai mari din lume, lansând în acest an un produs, Ploom AURA, care speră să se ridice la nivelul celor ale concurenței, pe piața niponă.
Totuși, experimentul japonez nu poate fi exportat cu ușurință. Precum California, care beneficiază de condiții climatice favorabile, care favorizează producția de energie fotovoltaică, și Țara Soarelui Răsare are propriile caracteristici sociale și demografice, care dificil ar putea fi exportate.
În primul rând, japonezii sunt recunoscuți pentru pasiunea lor pentru device-uri.
În plus, cultura niponă, construită pe fundamentele confucianiste ale muncii și atenției, exagerate ar putea spune un occidental, la nevoile și preferințele celorlalți, favorizează migrarea de la fumatul tradițional către noile device-uri de încălzit tutunul.
Așa se face atât că ponderea fumătorilor este redusă, la 15,7%, de două ori mai mică decât în România, unde se situează la 28%, iar dintre aceștia 43% sunt consumatori de tutun încălzit.
Ponderea fumatului în Japonia comparativ cu alte state - de două ori mai mică decât în România
Însă și mai interesant este rezultatul unui studiu care explică evoluția din Japonia comparativ cu cea din alte state.
Majoritatea celor care preferă tutunul încălzit au făcut-o având ca principal motiv nu preocuparea pentru propria sănătate, cum se întâmplă mai peste tot în lume, ci preocuparea pentru disconfortul celorlați.
Peste o treime din cei care au renunțat la țigări în favoarea device-urilor (34%) declară că au făcut-o din îngrijorare pentru disconfortul creat celorlalți prin fum și miros, alți 8% au invocat preocuparea pentru sănătatea celorlalți, iar alți 10% presiunea socială.
Cu alte cuvinte, peste 50% din cei care au ales tutunul încălzit au invocat motive care țin de preferințele celorlalți, nu ale lor personale.
Numai 16% au declarat că au ales device-urile din preocupare pentru sănătatea personală și 11% au invocat faptul că tutunul încălzit este permis în mai multe spații.
Un procent atât de ridicat de preocupare pentru respectarea preferințelor celorlalți este dificil de găsit în alte state, ceea ce face ca Japonia să fie excepția și nu regula pe piața tutunului.
Asemănările cu industria regenerabilă nu se opresc aici. Toți marii jucători din industria tutunului încălzit investesc masiv în device-uri, ceea ce conduce la un proces de canibalizare a producătorilor, asemănător celui de pe piața regenerabilelor.
Interesant este și că JT susține că a pierdut startul în acest domeniu, deși juca pe teren propriu, ca urmare a unei crize a semiconductorilor, similar cu unele state, mai ales europene, în domeniul regenerabilelor.
În pofida faptului că speranța medie de viață în Japonia este deja de 84 de ani (autoritățile propunându-și o țintă și mai ambițioasă pe următorii ani), guvernul japonez știe că veniturile din impozitarea fumatului sunt importante. Potențialul produselor din tutun încălzit de a reduce riscurile asociate fumatului explică accizarea mai prietenoasă a produselor de tutun încălzit.
În schimb, restricțiile impuse fumatului în aglomerațiile urbane sunt extrem de dure, de nesuportat probabil pentru alte naționalități. Astfel, fumatul în spații publice deschise (pe stradă) este interzis, fiind amenajate “cuști” speciale ca în aeroporturi.
Totuși tensiunea dintre obiectivele fiscale și cele de sănătate se simte și în Japonia. Veniturile din accizarea “viciilor” sunt importante pentru buget, o dispariție a acestora riscând să-i facă pe legislatori, precum în California (după renunțarea la fumat a unei importante părți a populației, a exploziei energiei verzi și a automobilelor electrice), să-și pună o întrebare retorică, potrivit The Economist: Ce vicii noi să mai inventăm?
