Operațiunile de executare silită nu vor mai putea fi încuviințate de executorii judecătorești, ci doar de către instanță, care va efectua, astfel, un control judecătoresc preventiv asupra declanșării procedurii, ca garanție, în opinia Guvernului, a respectării dreptului justițiabililor la un proces echitabil.
Până în prezent, competența de încuviințare a cererii de executare silită a aparținut executorilor judecătorești. Această atribuție le-a fost acordată începând cu 2014, în urma unei modificări aduse Codului de procedură civilă.
Noua modificare a fost decisă miercuri de Guvern prin ordonanță de urgență.
Decizia este argumentată prin faptul că judecătorii Curții Constituționale au constatat recent că declanșarea executării silite fără un control judecătoresc prealabil încalcă exigențele dreptului la un proces echitabil, prin lipsa garanțiilor de imparțialitate și independență specifice numai instanțelor judecătorești. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că încuviințarea executării silite nu poate fi delegată executorului judecătoresc, acesta nefăcând parte din autoritatea judecătorească.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Schimbările pregătite de Guvern, la cererea ANAF, care vor zgudui regulile insolvenței Guvernul a decis totodată să revină la sistemul instituit inițial prin Codul de procedură civilă, anterior amendării sale, și în ceea ce privește regimul căilor de atac, în sensul că încheierea de admitere a cererii de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Rămân însă aplicabile dispozițiile referitoare la posibilitatea de a cere, pe calea contestației la executare, anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dacă fără îndeplinirea condițiilor legale.
De asemenea, încheierea de respingere a cererii de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel, exclusiv de creditor.
