Senatul a adoptat astăzi un proiect amplu de modificare a Codului Fiscal cu măsuri cerute de mediul de afaceri și agreate anterior de organizațiile de profil cu Ministerul Finanțelor. Astfel, Codul fiscal și Codul de procedură fiscală urmează să fie modificat pentru a introduce mai multe schimbări, dintre care o modificare foarte importantă, propusă acum și despre care Profit.ro a scris la începutul lunii iulie, este reglementarea impozitării avantajului în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific. De asemenea, printre măsurile prevăzute de proiect se numără consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme, reglementarea instituirii și ridicării popririlor, astfel încât să fie eliberate conturile cât mai repede, schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP.
Nu mai puțin de 22 de proiecte de legi au fost lăsate pentru adoptare tactă de către senatori, de la ultima ședință de plen a Senatului. Printre acestea se numără introducerea unui impozit de 90% pentru veniturile din pensii de peste 10.000 lei, înființarea unui fond special pentru construcția autostrăzilor, modificarea statutului Băncii Naționale a României, precum și o serie de modificări ale Codului Fiscal și Codului Muncii, cu impact asupra mediului de afaceri, precum alocarea obligatorie de sume pentru sponsorizare.
Ministerul Finanțelor va modifica Codul fiscal și Codul de procedură fiscală pentru a introduce mai multe schimbări cerute de mediul de afaceri. O modificare foarte importantă, propusă acum și despre care Profit.ro a scris la începutul lunii iulie, este reglementarea impozitării avantajului în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific. De asemenea, printre măsurile care urmează să fie introduse se numără consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme, reglementarea instituirii și ridicării popririlor, astfel încât să fie eliberate conturile cât mai repede, schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP.
Reglementarea fiscală actuală pentru contractele de leasing este incompatibilă cu dreptul comunitar, fiind neconformă cu interpretarea prevederilor comunitare în materie de TVA pronuntată de CJUE în cazul C-164/16 Mercedes-Benz Financial Services (Mercedes). Având în vedere că hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre, reprezentanții Ministerului Finanțelor iau în calcul schimbarea regimului de TVA în perioada următoare. În acest context, vom analiza cele două ipoteze posibile de modificare a Codului fiscal, precum și efectele fiecăreia dintre ele pentru mediul de afaceri.
Salariul minim brut din sectorul construcțiilor se va situa și anul următor la 3.000 de lei, nivel la care se află și în acest an, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență adoptat de Guvern. De asemenea, Guvernul a aprobat modificări ale Codului Fiscal prin care clarifică calculul cifrei de afaceri în cazul companiilor care aplică pentru facilitățile acordate salariaților firmelor din construcții, dar și în cazul salariilor acordate angajaților care beneficiază de facilitățile fiscale, precizând clar că facilitățile se aplică și atunci când venitul brut este sub 3.000 de lei din cauza unor elemente precum concedii medicale, concedii fără plată, absențe, contracte cu timp parțial, angajări în timpul lunii sau încetări de contract în timpul lunii.
O reală problemă pentru mediul de afaceri recent remediată în Codul fiscal o reprezintă posibilitatea de a recupera TVA de la buget pentru creanțe neîncasate. Semnalam în vara anului trecut faptul că astfel de situații - în care companiile ajung să suporte TVA în contul debitorilor – sunt neechitabile, implicând costuri însemnate. Tot atunci arătam că este nevoie ca legislația românească să prevadă o modalitate de recuperare în acord cu decizia Curții Europene de Justiție exprimată într-un caz similar.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că ordonanța de urgență pe Codul fiscal anunțată de ministrul Finanțelor nu are analiză de fundamentare, vine cu idei nemaiauzite, aruncă economia în haos și a făcut apel la Guvern să se răzgândească, să pună în dezbatere, să facă o analiză și să vină cu măsuri sustenabile.
În primele 11 luni și jumătate ale acestui an, au fost operate 139 de modificări/completări la Codul Fiscal, dar numărul prevederilor fiscale noi necesare a fi aplicate de întreprinzători se ridică la 236, potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Anul trecut, în primele 11 luni, au fost modificate/completate 261 articole din Codul Fiscal.
O propunere legslativă de modificare a Codului Fiscal ar urma să fie depusă de deputatul PSD Valeriu Steriu, aceasta urmând să includă scutirea de impozite a jurnaliștilor, după modelul excepțiilor introduse pentru industria IT.
Reprezentanți ai industriei petroliere românești atenționează că există prea multe instituții implicate în reglementarea sectorului, prea multă intervenție a statului și prea multă instabilitate legislativă, ceea ce afectează investițiile companiilor. Există însă și optimism, ministrul Energiei anunțând că exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră poate face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune. Nici așa, totuși, România, nu poate concura Rusia pe această piață.
Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.
Vânzarea portofoliilor bancare de credite neperformante a fost blocată complet în ultima perioadă, în condițiile în care Finanțele au întârziat să clarifice, prin norme, modul în care trebuie aplicate noile reguli de deductibilitate pentru creanțele înstrăinate. După o “tăcere” de cinci luni, Guvernul face lumină, dar una inutilă, prelungind condițiile blocajului din piață: aprobă normele doar pentru prevederi abrogate de peste două luni, nu și pentru cele noi, diferite, cu care acestea au fost înlocuite și care sunt în vigoare în prezent.
Lista de contravenții care intră sub incidența Legii prevenirii, avizată și intrată în vigoare la începutul acestui an, include și foarte multe nereguli care intră sub incidența inspectorilor ANAF. Profit.ro a solicitat Fiscului să întocmească o listă cu situațiile în care inspectorii nu vor mai acorda imediat amenzi, la prima neregulă, ci vor acorda o perioadă pentru ca problemele să fie rezolvate.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență prevederile referitoare la taxa pe valoarea adăugată din Legea de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la Guvernul Statelor Unite după ce a constatat că acestea încalcă legislația Uniunii Europene în domeniul TVA și pun România în pericol de infringement. Lockheed Martin și Raytheon sunt cei doi furnizori din cadrul masivului contract, de 4,64 miliarde dolari, semnat de România cu SUA.
Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.
Deputații au pregătit zeci de amendamente la legea pentru aprobarea ordonanței prin care Guvernul a adus mai multe modificări semnificative Codului Fiscal, inclusiv transferul contribuțiilor în sarcina angajatului. Documentul obținut de Profit.ro relevă că cele mai multe amendamente au fost depuse de USR și vizează, printre altele schimbări radicale privind declarația 600, eliminarea noului regim de contribuții pentru contractele part-time, modificări în sprijinul ONG-urilor și plafonarea bazei de impozitare a contribuțiilor pentru salariați.
Reintroducerea în Codul Fiscal a unei opțiuni de ieșire de la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi și majorarea plafonului pentru înregistrare în scop de TVA de la 220.000 de lei la 300.000 de lei ar putea fi adoptate în varianta cea mai optimistă în a doua jumătate a lunii februarie, în contextul în care legile care includ și cele două prevederi se află la comisia de specialitate din Camera Deputaților.
Confederația patronală Concordia, care reunește majoritatea multinaționalelor prezente în România și alte mari companii din domenii ca petrol, energie, gaz, software, industrie auto, servicii financiare, comerț, transporturi sau industrie hotelieră, cere Guvernului să retragă actul normativ care obligă intempestiv angajatorii să poarte negocieri colective cu angajații pentru stabilirea salariilor, în condițiile transferului contribuțiilor sociale.
OMV Petrom, a doua cea mai mare companie din România, consideră că noile modificări aduse Codului Fiscal sunt măsuri cu impact asupra angajaților și asupra business-ului companiei. Mariana Gheorghe, directorul general al companiei, a declarat într-un interviu pentru News.ro că mediul de afaceri a solicitat mereu stabilitate, claritate și predictibilitate atunci când vine vorba de modificările legislative.
Noile măsuri fiscale anunțate de Guvern, care vor intra în vigoare la începutul anului viitor, vor influența negativ climatul investițional în România, iar companiile germane, cu peste 250.000 de angajați pe plan local și investiții de peste 9 miliarde euro, și-ar putea pierde încrederea în mediul în care investesc, transmite Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. Germania este de mai mulți ani cel mai important partener economic și comercial al României.
Sindicatele din 12 companii, printre care cele din Rompetrol, Lukoil, Michelin, OMV Petrom, Policolor, au decis să înceapă acțiuni specifice pentru a obține abrogarea ordonanței care transferă contribuțiile de la angajator la angajat, acuzând că operațiunea, în modul în care a fost avizată, va scădea salariile nete ale tuturor angajaților din sistemul privat cu 17%, așa cum Guvernul Boc a tăiat salariile bugetarilor cu 25%.
Mesajul lansat de premierul Mihai Tudose în numele Guvernului, potrivit căruia mediul de afaceri ar fi vinovat pentru lipsa de fonduri la bugetul statului, este fals și dăunător, consideră Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Grupul german Kaufland, liderul pieței locale de retail, se grăbește să anunțe pe piață, într-o acțiune de marketing, că va prelua de la 1 ianuarie contribuțiile aferente angajatorului în salariul brut al angajatului, astfel că fiecare angajat Kaufland România va avea un salariu net mai mare, în medie cu 1,5%.
Angajatorii care nu vor achita contribuțiile sociale ale angajaților, reținute la sursă, vor avea dosar penal, Fiscul urmând totodată să intensifice acțiunile de executare silită a proprietarilor de firme care nu virează la timp aceste contribuții, a declarat, în această seară, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.
Conducerea Ministerului Finanțelor nu are un răspuns clar la problema semnalată de Profit.ro privind imposibilitatea firmelor aflate în insolvență de a majora salariul brut al celor peste 100.000 de angajați pentru a evita tăierea salariului net, în contextul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, transmițând doar că subiectul va fi analizat "dacă presa consideră că este nevoie".