Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat sâmbătă seara, că poartă discuții cu mediul bancar pentru ca cetățenii care au rate la bănci să poată plăti cu întârziere, date fiind dificultățile generate de criza epidemiei de coronavirus.
Angajații cu măști și mânuși au devenit o imagine comună la casieriile agențiilor bancare. Măsurile băncilor, luate în contextual epidemiei coronavirus, merg mai departe de flacoanele de dezinfectant pe care clienții sunt îndrumați să le folosească sau de angajați trimiși să lucreze la distanță când e posibil și includ pregătiri pentru potențiale creșteri ale retragerilor de numerar sau de întârzieri la plata ratelor, pe care le monitorizează acum în mod special. Profit.ro a cerut principalelor bănci din țară, care și-au activat planurile de continuitate a afacerilor în caz de epidemie, să precizeze ce măsuri au luat pentru protejarea clienților și angajaților și în ce fel se pregătesc pentru creșterea solicitărilor de retrageri din depozite și conturi curente și a întârzierilor la rambursarea ratelor.
Plata ratelor la creditele ipotecare va putea fi suspendată pe întreg teritoriul Italiei, din cauza epidemiei de coronavirus, a anunțat ministrul adjunct al Economiei, Laura Castelli.
Cele patru proiecte care vizează băncile, inițiate de senatorul Daniel Zamfir și mai mulți parlamentari ai PSD, ar putea aduce beneficii directe unor anumiți consumatori, dar ar avea efecte negative asupra economiei în ansamblu, prin reducerea accesului la credit al populației, scumpirea împrumuturilor și scăderea consumului și investițiilor, arată un studiu realizat de firma de consultanță KPMG la comanda Asociației Române a Băncilor.
Creditul acordat populației a încetinit în dinamică în 2019, evoluție ce vine dintr-o creștere mai lentă a împrumuturilor de consum, care au avansat doar cu rata inflației. Creditele pentru locuințe s-au ținut bine și anul trecut, în timp ce împrumuturile pentru firme au continuat să accelereze pentru al treilea an consecutiv.
Aproape 5.000 de persoane au contractat credite cu dobândă subvenționată de stat, prin programul "Investește în tine", până la finele lunii septembrie, 2.000 fiind tineri cu vârsta de până la 26 de ani, iar restul, adulți cu vârstă de 26-55 de ani. Plafonul garanțiilor care puteau fi emise în 2019 în cadrul programului a fost stabilit la 1 miliard de lei.
Cetățenii cu credite trăiau liniștiți până în toamna lui 2017, când un aparent episod singular, un eveniment de piață, din “factori exogeni”, avea să le crească ratele cu circa o cincime. Deponenții, care finanțează sistemul, au avut neplăcerea să ia și mai puțin în termeni reali din economisiri. De câștigat au câștigat băncile, care au luat o marjă mai mare fără să facă nimic. Apoi a venit guvernarea PSD să ceară mai mult din profitul băncilor la buget.
Atunci când ne uităm la o Europă în care băncile încep să semene până la confuzie unele cu altele, pentru că plafonul de garantare face ca riscul să se diluează la nivel de entitate bancară și să fie judecat sistemic, ne îndreptăm instantaneu atenția către Statele Unite, unde finanțarea vine preponderent de pe piața de capital.
Grecia intenționează să furnizeze garanții de stat în valoare de până la nouă miliarde euro pentru a ajuta băncile elene să își reducă povara creditelor neperformante, au declarat pentru Bloomberg două surse din apropierea acestui dosar.
Un procent de 13% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 25 de ani au deja o ipotecă, în timp ce procentul celor care iau în calcul un credit ipotecar în următorul an se dublează (26%), femeile având o înclinație mai mare spre achiziționarea unei locuințe.
Creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,1% (3,1% în termeni reali), în iunie, față de aceeași lună a anului trecut, la 259,57 miliarde lei (54,97 miliarde euro), ritm încetinit față de luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți.
Băncile au un excedent de bani din depozite pe care nu îi pot plasa în credite, mai ales din cauza numărului mic de firme bancabile, dar și a prudenței exagerate a băncilor care „suflă și-n iaurt”, totul pe fondul unei lipse de încredere la nivelul economiei, așa că banii se duc spre finanțarea datoriei publice, explică guvernatorul Mugur Isărescu.
Rata creditelor neperformante din sistemul bancar a continuat să scadă și în prima parte a anului, însă rezultatul vine pe fondul creșterii creditului și al scoaterii împrumuturilor cu probleme din bilanțuri. Datele Băncii Naționale a României analizate de Profit.ro arată o creștere a volumului de neperformante în lei, mai ales din creditele de consum negarantate, ceea ce reprezintă un semnal de avertizare timpurie a deteriorării capacității de plată a populației, mai ales dacă șomajul începe să crească și salariile își temperează avansul.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, se pregătește să înființeze o ”bancă rea”, cu active toxice de până la 50 de miliarde de euro, și să închidă afacerile cu instrumente financiare și de trading din Statele Unite, potrivit unui articol publicat duminică de Financial Times (FT), transmite Reuters.
Dinamica creditului acordat populației în primele 4 luni din 2019 este cu mai bine de o treime sub cea din perioada similară a anului trecut, în condițiile în care băncile au adăugat la stocul de credite cu 1,4 miliarde de lei mai puțin. Cea mai mare pierdere de viteză vine din segmentul creditului de consum, unde stocul a crescut cu un volum de puțin peste jumătate de miliard de lei, cu aproape trei sferturi sub rezultatul din ianuarie-aprilie 2018. Creditarea firmelor merge ceva mai bine, cu o creștere de aproape două treimi a stocului adăugat.
Atunci când Mario Draghi a criticat administrația Trump pentru că pune presiuni politice asupra Rezervei Federale americane, este posibil ca președintele Băncii Centrale Europene să se fi gândit la problemele mai aproape de casă, informează Financial Times.
Băncile din zona euro se așteaptă în trimestrul doi din 2019 la o atenuare a standardelor pentru împrumuturile acordate companiilor și pentru creditele de consum, deoarece concurența rămâne ridicată, iar cererea încetinește în Italia și Spania, arată rezultatele unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE), dat marți publicității, transmite Reuters.
Noua formulă de calcul pentru indicele Robor nu se va aplica automat creditelor aflate în derulare, iar persoanele cu împrumuturi deja contractate va trebui să se refinanțeze pe piața bancară pentru a înlocui în contractele de credit vechiul indice Robor cu indicele nou, a declarat, astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Cu doar o săptămână în urmă, ministrul a declarat exact invers, anume că noua formulă de calul se va aplica automat creditelor în derulare și astfel ar fi urmat să scadă ratele românilor.
Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.
Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR cu privire la proiectele de lege adoptate de majoritatea PSD/ALDE în Parlament, la inițiativa senatorului Daniel Zamfir. Legile care vizează plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de către recuperatorii de creanțe sunt, astfel, neconstituționale și nu vor intra în vigoare.
Dobânzile cerute de bănci la creditele noi au crescut ușor în ianuarie față de luna anterioară, îndeosebi pe segmentul de consum al populației, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro. Dobânzile la depozite au rămas, în medie, la sub 2% - substanțial sub rata inflației -, dar cu scăderi pentru economisirile atrase de la persoanele fizice. Marja netă de dobândă a crescut, astfel, în prima lună de la intrarea în vigoare a OUG 114/2018, care introduce și o taxă pe activele bancare, deși scopul declarat al Guvernului PSD/ALDE cu noua impozitare este acela de a reduce dobânzile plătite de români.
Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.
Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele percepute la credite au scăzut în ultima lună din 2018, pe fondul unui exces de lichiditate. Anul trecut a fost marcat de o creștere a dobânzilor, mai ales a celor la credite, în timp ce deponenții au fost în continuare recompensați pentru economisirile la termen cu rate sub cele ale inflației.
Guvernul italian intenționează să aprobe în următoarele luni noi reglementări bancare, inclusiv să oblige băncile să-și separe activitățile de retail de cele de investiții, a anunțat vineri vicepremierul Luigi Di Maio, transmite Reuters.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, avansează posibilitatea ca băncile să nu-și mai poată deduce cheltuielile cu provizioanele, iar statul să încaseze acum impozit pe profit și pentru sumele alocate de instituțiile de credit ca rezerve pentru acoperiea creditelor neperformante. În cazul în care băncile ar înregistra efectiv pierderi din creditele provizionate, statul ar urma să le recunoască impactul negativ și să regleze situația, a explicat ministrul.