Cererile la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) nu au crescut substanțial, deși inflația mare și creșterea dobânzilor au erodat situația financiară a debitorilor, arată Alexandru Păunescu, directorul Juridic al Băncii Naționale a României și reprezentantul instituției în comitetul director al CSALB. El se așteaptă ca dobânzile să fie în continuare ridicate cel puțin în acest an, ceea ce ar putea să ducă la o creștere a solicitărilor de soluționare alternativă, fără a vorbi însă de o alarmare.
Acțiunile Microsoft cresc puternic miercuri, gigantul american din tehnologie fiind pe cale să adauge peste 160 de miliarde de dolari la capitalizarea de piață, o valoare zilnică record.
Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.
Cu inflația la cer, băncile au reușit contraperformanța de a da un volum mic de credite noi în lei în ultimul an, după ce între vara lui 2021 și primăvara lui 2022 creditarea a duduit. Cea mai afectată este producția de credite pentru populație, îndeosebi cea de consum, deși nici finanțările pentru locuințe nu mai merg ca acum 6-12 luni. Firmele au dat leii pe euro – producția de împrumuturi în euro s-a dublat în ultimul an – și au dus soldul de finanțări în valută la cel mai mare nivel nominal din istorie.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a amendat un proiect de lege, adoptat anterior de Senat, și a eliminat prevederile potrivit cărora persoanele fizice nu mai puteau crește, în cadrul propriilor gospodării, pentru consum, decât cel mult 5 porci. Forma adoptată a proiectului include în continuare însă o serie de condiții pentru creșterea porcilor în vederea subzistenței sau pentru gospodăriile țărănești, în scopul evitării răspândirii pestei porcine. Printre noile cerințe se numără spălarea și dezinfectarea mâinilor și încălțămintei sau chiar schimbarea celei din urmă și a hainelor la intrarea și ieșirea din spațiile în care sunt ținute porcinele, precum și deținerea porcinelor în spații îngradite, fără posibilitatea de contact cu animale sălbatice sau porcine din alte unități, ceea ce ar presupune că porcii nu voir mai putea fi crescuți liberi în afara gospodăriei sau exploatației.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Compania britanică Vast Resources și-a majorat producția de concentrat de cupru la mina polimetalică de la Băița Plai în primul trimestru și estimează că mina va atinge pragul de rentabilitate până la jumătatea anului.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie la 14,5% de la 15,5% în februarie, în special pe fondul unui efect de bază. Inflația lunară rămâne ridicată. Banca centrală aștepta o scădere mai semnificativă a inflației anuale în cea mai recentă prognoză.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că perspectivele privind creșterea economiei globale pentru următorii cinci ani sunt cele mai slabe din ultimele trei decenii, îndemnând națiunile să evite fragmentarea economică cauzată de tensiunile geopolitice și să ia măsuri pentru a stimula productivitatea.
Economia României este așteptată să încetinească la 2,6% în acest an, după un avans de 4,8% în 2022, în contextul în care războiul din Ucraina și inflația ridicată afectează creșterea, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.
Lira sterlină a depășit, marți, pragul de 1,25 dolari pentru prima dată în ultimele 10 luni, iar euro s-a apropiat de cel mai ridicat nivel din ultimul an față de moneda americană, care a slăbit ca răspuns la revizuirea așteptărilor privind deciziile de politică monetară.
Indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) crește de la 1 aprilie, dar cu un pas mai mic decât în lunile precedente. Din toamnă va urma prima reducere din ultimii doi ani. O scădere mai abruptă vedem deja în cazul cotațiilor ROBOR.
Economiștii OTP Bank anticipează o încetinire a creșterii economice în acest an, pe fondul scăderii consumului. România va evita însă o recesiune tehnică și așteptările sunt și că economiile avansate vor rămâne pe creștere în acest an, chiar dacă aceasta va fi una redusă. Inflația mai mică va determina BNR să reducă dobânzile începând cu jumătatea anului și chiar să o facă substanțial până în iarnă, în condițiile în care creditarea a intrat pe o pantă descendentă, remarcă analiștii băncii ungare. Criza bancară din SUA, extinsă în Elveția, ar putea fi un factor de risc pentru regiune. Din riscurile interne, cum ar fi pericolul ca unele sume din PNRR să nu fie primite din cauza eșecului reformării sistemului pensiilor speciale, analiștii OTP cred că impactul va fi relativ redus și nu se poate compara cu ceea ce sa întâmplat Ungariei.
Creditul neguvernamental a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în termeni reali în februarie, pe fondul unei creșteri anemice a soldului nominal, sub inflația ridicată. Depozitele sunt și ele în scădere în termeni reali, dar într-o ușoară recuperare în ultimele luni. Masa monetară a accelerat ușor.
Producția de credite noi în lei a scăzut puternic în ultimele luni, pe fondul creșterii dobânzilor. Mai mult, inflația mare face ca până și creditul ipotecar nou să aibă o dinamică reală negativă și creșterea de sold din ultimul este cea mai anemică când avem date. Firmele au redus puternic cererea de credite în monedă națională și s-au îndreptat către euro.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Chiar și cu tulburările din industria bancară și incertitudinile rezultate, Rezerva Federală va aproba probabil o creștere cu un sfert de punct procentual a dobânzii de politică monetară, săptămâna viitoare, potrivit prețurilor din piață și mai multor mulți experți de pe Wall Street.
Bitcoin a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele 9 luni, cea mai populară criptomonedă fiind pe cale să încheie săptămâna cu un câștig de peste 30%, în contextul revenirii apetitului pentru active riscante.
Rata anuală a inflației a crescut de la 15,1% în ianuarie la 15,5% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor. Inflația lunară a accelerat semnificativ.
Cele mai recente proiecții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) referitoare la creșterea economiei mondiale în 2023 sunt prea optimiste, potrivit analiștilor Oxford Economics, care avertizează că activitatea globală încetinește, condițiile de creditare continuă să se înăsprească, iar băncile centrale ar putea să nu revină prea curând la politici monetare mai relaxate.
Economia zonei euro nu a reușit să crească la sfârșitul anului 2022, contrar estimărilor anterioare, performanțele mai slabe din Germania și Irlanda contribuind la reviziuirea cifrelor inițiale.
Sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice în trimestrul al patrulea, în condițiile unei contribuții importante din partea investițiilor care au urcat dinamica la 4,6%. Pe tot anul trecut, cele mai importante contribuții la creșterea economică de 4,8% au venit din comerț și sectorul IT&C, în timp ce agricultura și industria au avut performanțe slabe.
Inflația din zona euro a încetinit sub estimări în februarie, întărind așteptările potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să crească și mai mult costurile de împrumut.
Cetățenii români care au contracte de muncă în mai multe state UE vor putea opta pentru un produs personal de pensie, în aceleași condiții și cu aceleași costuri de reglementare ca în toate statele membre, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Parlamentului.