Rezultatele 1 - 25 din 113 pentru "crestere inflatie"

Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.

Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.

Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.

″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.

Prețurile au continuat să crească în octombrie față de luna precedentă, însă rata anuală a inflației a scăzut cu 0,6 puncte procentuale față de septembrie la 15,3%, inclusiv pe fondul unui efect de bază.

Lira sterlină s-a depreciat puternic în raport cu dolarul joi, după ce Banca Angliei a semnalat că nu va merge atât de departe cu creșterea dobânzilor pe cât se așteaptă piețele.

Banca Națională a României anticipează o încetinire puternică a dinamicii economice în a doua parte a anului curent, ca urmare a impactului războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Mai mult, BNR vede semne de răcire a pieței muncii, ceea ce ar duce la o frânare a creșterii salariilor, chiar în contextul inflației ridicate.

Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.

Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei globale în 2023 și a avertizat că “mulți oameni” vor resimți anul viitor ca pe o recesiune, în condițiile în care se așteaptă ca țări reprezentând peste o treime din economia lumii să înregistreze contracții.

Sondajul Eurobarometru din această vară arată o încredere sporită a cetățenilor în UE și un sprijin puternic continuu pentru răspunsul blocului la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Majoritatea cetățenilor sprijină investițiile în energia din surse regenerabile și acțiunile de reducere a dependenței UE de sursele de energie rusești. Nivelul de aprobare a monedei euro a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.

Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.

Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.

Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.

Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.

Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.

Banca Națională a României mai trebuie să vină cu creșteri de dobândă, în contextul inflației ridicate, care ar putea persista în următorul deceniu la nivel mondial, crede Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Politica monetară nu poate suplini pentru multă vreme lipsa de acțiune în ceea ce privește deficitul fiscal, care este unul ridicat în România și vine din probleme structurale. Creșterea economică în acest an probabil se va menține ridicată, însă va fi una înșelătoare, generată de avansul foarte ridicat din primul trimestru, în timp ce în restul anului vom avea o cvasi-stagnare, atrage atenția oficialul BNR.

Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Unul dintre principalii factori care au alimentat inflația, în special, în Europa, sunt prețurile la energie. Atât scumpirile la gaze naturale, cât și la petrol au pus mare presiune pe statele membre, pentru că majoritatea prezentau o dependență ridicată față de aceste produse care erau importate din Rusia, iar pe măsură ce conflictul din Ucraina a degenerat prețurile au continuat să crească, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, Market Analyst XTB România.

Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.

Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.