Guvernul va prezenta, săptămâna viitoare, sindicatelor și patronatelor, 3 variante de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, miercuri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în timp ce vicepremierul Raluca Turcan a precizat că majorarea va ține cont de productivitatea muncii și rata inflației.
Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.
Guvernul va relua discuțiile cu partenerii sociali privind majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, luni, premierul Orban, care a precizat că variantele propuse vor fi negociate cu sindicatele și patronatele pe baza unei analize asurpra impactului bugetar și sustenabilității creșterii pentru companii. Potrivit lui Orban, decizia cu privire la nivelul salariului minim de anul viitor va trebui luată la finele lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
Guvernul demis discută, luni, în primă lectură, deci fără a lua decizia adoptării, majorarea salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2020. Executivul a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ, dar consiliul nu a avut cvorum săptămâna trecută pentru a acorda avizul. Dăncilă spune că și un nou Guvern nu ar avea motiv pentru care să nu adopte majorarea.
Creșterea economică trimestrială în zona euro a stagnat la 0,2% în iulie-septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi de Eurostat, evoluția fiind peste estimările economiștilor, care anticipau încetinirea ritmului de creștere. Datele publicate astăzi de biroul european de statistică nu includ însă evoluția celei mai mari economii europene, Germania.
Guvernul demis a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor.
Guvernul demis pare să pregătească semnarea, săptămâna viitoare, a proiectului prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor, premierul demis Viorica Dăncilă spunând inițial că a pregătit proiecte care să fie aprobate de viitorul Cabinet, dar anunțând ulterior, după o discuție cu sindicatele, că vrea totuși să aprobe actul normativ într-o ultimă ședință înainte de votul de învestitură pentru noul Guvern. Anterior, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, a atenționat că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Guvernul demis Dăncilă a redactat un proiect care majorează salariul minim brut lunar la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime, începând cu 1 ianuarie 2020, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, atenționând însă că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Guvernul demis Dăncilă se pregătește să propună majorarea salariului minim cu 100 de lei, începând cu anul viitor, Decizia trebuie însă, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Banca Națională a României se așteaptă la o inflație mai ridicată decât prognoza anterior, după ce rata creșterii anuale a prețurilor de consum a ajuns la 4,1% în aprilie, depășind pentru a treia lună consecutiv intervalul de variație țintit de BNR de 1,5 – 3,5%.
Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.
Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.
Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.
Începând cu 1 ianuarie, salariul minim brut lunar este majorat de la 1.900 lei la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.
Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.
Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.
Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.
Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.
Analiștii băncii olandeze văd o inflație anuală de 3,8% la finele lui 2018, cu 0,2 puncte procentuale peste rata estimată anterior, după ce gazele naturale se scumpesc din nou. ING se așteaptă ca Banca Națională a României să vină cu o nouă creștere de dobândă pentru a controla inflația.
Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.