Rezultatele 1 - 25 din 69 pentru "crestere inflatie"

Rata anuală a inflației a ajuns la sfârșitul lui 2021 la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Scumpirea energiei a jucat un rol important, dar și inflația de bază a crescut peste așteptări. Prețurile de consum ar putea ajunge la o rată de creștere de două cifre în primăvară fără măsurile administrative pentru stăvilirea prețurilor la electricitate și gaze, avertizează ING Bank.

Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în urcare prognoza de creștere pentru economia României în 2021, citând evoluția robustă din prima jumătate a anului, însă avertizează asupra creșterii riscurilor economice, pe fondul accelerării inflației și al ratei scăzute de vaccinare în rândul populației.

Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în iulie de la 3,9% în iunie, ca urmare a scumpirii abrupte a gazelor naturale, electricității și combustibililor.

Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.

Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.

Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care dă, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.

Inflația a surprins negativ în mai, fiind simțitor peste prognozele analiștilor, care acum se așteaptă la rate mai mari de creștere a prețurilor în ultima parte a lui 2021, care să bată spre 5%, mai ales că sunt așteptate noi scumpiri ale utilităților.

Rata anuală a inflației în SUA a crescut în aprilie cu mult peste așteptările băncii centrale și ale pieței. Și prețurile ar putea crește în continuare, când ratele de dobândă sunt la zero, relaxarea cantitativă este de mii de miliarde de dolari și guvernul federal dă ajutoare cash populației pentru stimularea economiei. La București, BNR așteaptă o inflație în afara țintei, după o nouă rectificare în sus, inclusiv pe fondul scumpirii mărfurilor la nivel internațional. De răspunsul investitorilor la problema inflației depinde și stabilitatea piețelor emergente.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Guvernul va prezenta, săptămâna viitoare, sindicatelor și patronatelor, 3 variante de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, miercuri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în timp ce vicepremierul Raluca Turcan a precizat că majorarea va ține cont de productivitatea muncii și rata inflației.

Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.

Guvernul va relua discuțiile cu partenerii sociali privind majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, luni, premierul Orban, care a precizat că variantele propuse vor fi negociate cu sindicatele și patronatele pe baza unei analize asurpra impactului bugetar și sustenabilității creșterii pentru companii. Potrivit lui Orban, decizia cu privire la nivelul salariului minim de anul viitor va trebui luată la finele lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.

Guvernul demis discută, luni, în primă lectură, deci fără a lua decizia adoptării, majorarea salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2020. Executivul a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ, dar consiliul nu a avut cvorum săptămâna trecută pentru a acorda avizul. Dăncilă spune că și un nou Guvern nu ar avea motiv pentru care să nu adopte majorarea.

Creșterea economică trimestrială în zona euro a stagnat la 0,2% în iulie-septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi de Eurostat, evoluția fiind peste estimările economiștilor, care anticipau încetinirea ritmului de creștere. Datele publicate astăzi de biroul european de statistică nu includ însă evoluția celei mai mari economii europene, Germania.

Guvernul demis a trimis deja către Consiliul Economic și Social (CES) proiectul de act normativ prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor.

Guvernul demis pare să pregătească semnarea, săptămâna viitoare, a proiectului prin care salariul minim brut lunar este majorat începând cu anul viiitor, premierul demis Viorica Dăncilă spunând inițial că a pregătit proiecte care să fie aprobate de viitorul Cabinet, dar anunțând ulterior, după o discuție cu sindicatele, că vrea totuși să aprobe actul normativ într-o ultimă ședință înainte de votul de învestitură pentru noul Guvern. Anterior, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, a atenționat că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.

Guvernul demis Dăncilă a redactat un proiect care majorează salariul minim brut lunar la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime, începând cu 1 ianuarie 2020, liderul PNL Ludovic Orban, mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet, atenționând însă că decizia trebuie, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.

Guvernul demis Dăncilă se pregătește să propună majorarea salariului minim cu 100 de lei, începând cu anul viitor, Decizia trebuie însă, în mod normal, să aparțină viitorului Cabinet.