Rezultatele 1 - 25 din 41 pentru "crestere inflatie"

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.

Banca Națională a României se așteaptă la o inflație mai ridicată decât prognoza anterior, după ce rata creșterii anuale a prețurilor de consum a ajuns la 4,1% în aprilie, depășind pentru a treia lună consecutiv intervalul de variație țintit de BNR de 1,5 – 3,5%.

Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.

Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.

Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.

Începând cu 1 ianuarie, salariul minim brut lunar este majorat de la 1.900 lei la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.

Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.

Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.

Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.

Analiștii băncii olandeze văd o inflație anuală de 3,8% la finele lui 2018, cu 0,2 puncte procentuale peste rata estimată anterior, după ce gazele naturale se scumpesc din nou. ING se așteaptă ca Banca Națională a României să vină cu o nouă creștere de dobândă pentru a controla inflația.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Rata anuală a inflației a fost de 5,4% în iunie, ușor sub așteptările economiștilor din bănci. Analiștii cred că acesta este punctul maxim din an și că rata anuală va scădea spre finalul 2018, dar se va menține peste ținta și prognozele BNR, care are de luat o nouă decizie de politică monetară în luna august.

Banca Națională a României a preferat să aștepte și nu a majorat din nou dobânda de politică monetară. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că majorările anterioare și întărirea politicii monetare, în general, începe să producă efecte, prin scăderea ușoară a inflației de bază, sub 3%, unul dintre indicatorii la care BNR se uită cu cel mai mare interes. Isărescu spune că dezideratul BNR este ca dobânzile să iasă din poziția negativă la un nivel cât mai redus al inflației, dar că acest lucru depinde și de evoluțiile din Europa.

Pentru România, parașuta de siguranță a fost în ultimii ani ritmul susținut de creștere economică. Avansul considerabil al PIB înregistrat până în prezent putea fi de data asta o “moștenire” valoroasă care să stea la baza unei dezvoltări durabile. Problema este că parașuta de siguranță prinde din ce în ce mai multe găuri amenințătoare pentru “zborul” economiei românești.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”

Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în martie, peste ultima prognoză a BNR, care a subestimat constant evoluția inflației în ultima perioadă. Banca centrală a pus pauză întăririi politicii monetare și tolerează în continuare lichiditatea excedentară din sistemul bancar, care, deși a scăzut în martie, se menține la un nivel istoric foarte ridicat, de peste 17 miliarde de lei.

Banca Națională a României remarcă o temperare a creșterii în termeni reali a salariului mediu net lunar, în condițiile accelerării inflației, și susține că sunt incertitudini ridicate privind câștigurile populației, în contextul transferării contribuțiilor de la angajatori în dreptul angajatului, potrivit minutelor ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală vede și o creștere economică mai mică în acest an și chiar o evoluție sub potențial în 2019. Instituția sugerează că Guvernul ar putea avea nevoie de corecții fiscale pentru a respecta ținta de deficit.

Analiștii financiari așteaptă creșteri ale dobânzilor în perioada următoare, ca urmare a inflației mai ridicate. Economiștii ING Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să crească până la 3,5% dobânda cheie până la finele anului viitor și să restrângă treptat lichiditatea din piață, astfel încât rata ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt indexate ratele la creditele cu dobândă variabilă să ajungă la în proximitatea noii rate de politică monetară, cu aproape 1,5 puncte procentuale față de valoare curentă.

Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.

Rata ROBOR la 3 luni va urma în perioada următoare creșterea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale anunțată astăzi de BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Acesta încearcă să minimizeze efectele unei astfel de evoluții, pe care o califică drept marginală în raport cu ratele istorice.

Banca Națională a României vrea ca creșterile de prețuri din ultima perioadă să nu se transmită în anticipațiile publicului, în contextul în care rata anuală a inflației va ieși din intervalul țintit de BNR în perioada următoare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală se bate cu inflația și că lupta nu va fi una de lungă durată, ci până spre sfârșitul anului.

Decizia Băncii Naționale a României de a majora dobânda cheie de la 1,75% la 2%, prima creștere după aproape un deceniu de scăderi, este argumentată de guvernatorul Mugur Isărescu prin creșterea peste așteptări a ratei anuale a inflației și intenția BNR de a ancora anticipațiile inflaționiste și a trimite un semnal investitorilor străini care finanțează deficitele României.